Senatul a aprobat Ordonanța de urgență de desființare a Institutului Revoluției / Ordonanța fusese respinsă anterior de majoritatea PSD, dar președintele Iohannis a cerut reexaminarea

Senatul a adoptat luni, în calitate de for decizional, legea de aprobare a ordonanței de urgență de desființare a Institutului Revoluției Române din 1989, înființat în 2004 de Ion Iliescu. Ordonanța de desființare a fost dată la finalul lui 2019 de Guvernul Orban, dar a fost respinsă de Parlament în legislatura trecută, unde PSD controla majoritatea. Președintele Klaus Iohannis a trimis însă actul normativ la reexaminare, iar noua majoritate PNL – USR PLUS – UDMR a votat pentru desființare.

Decizia a fost luată cu 84 de voturi „pentru” şi 54 „împotrivă”.

În cadrul dezbaterilor, senatorul PNL Alina Gorghiu le-a cerut parlamentarilor să voteze pentru desfiinţarea acestui institut, deoarece a produs „exclusiv un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică”.

„O scrisoare deschisă a fost remisă presei din partea Societăţii din Timişoara, a Asociaţiei Revoluţionarilor Fără Privilegii şi din partea Fundaţiei Gheorghe Ursu. Aceşti oameni, care cunosc foarte bine fenomenul Revoluţiei şi ce s-a întâmplat în 1989, spun un singur lucru despre acest institut – că a avut un efect minor, dar neconvingător, că, din păcate, ce a produs acest institut a fost exclusiv un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică, pentru că a pretins studierea represiunii şi a scos lucrări şi studii despre fapte evidente care au produs moartea a peste 1.000 de români, fără ca măcar, instituţional, să-i numească pe aceşti autori ai crimelor”, a susţinut Gorghiu.

Senatorul PSD Lucian Romaşcanu a admis, la rândul său, că legea privind înfiinţarea acestui institut ar trebui corectată, reformată, dacă „pare depăşită”, însă a menţionat că nu vede raţiunea desfiinţării lui, fiind singurul dedicat cercetării a ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989.

„După propunerea de vot a unei legi de desfiinţare a Institutului pentru Cercetările Avansate ale Civilizaţiei Levantului, avem acum lege pentru desfiinţarea IRRD. (…) Avem acest institut de 16 ani, cu certitudine sunt 16 ani care necesită reforme şi în institute de cercetare, şi nu înţelegem de ce nu corectăm o lege care ni se pare depăşită, de ce nu punem noi proceduri de lucru ale acestui institut care este singurul dedicat cercetării, studiului a ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 în România. Avem încă lucruri neştiute despre Revoluţie şi nu văd raţiunea pentru care un asemenea institut, în loc să fie adus la zi, să fie desfiinţat. Este un mod rău de a face politică, este un mod care duce spre revanşă şi răzbunare şi în niciun caz pentru mersul înainte al societăţii. Vom vota contra acestei propuneri”, a afirmat Romaşcanu.

Senatorul USR PLUS Cristi Berea a etichetat IRRD drept „o fraudă financiară” şi „o ticăloşie morală”, care „nu a produs nimic relevant pentru cercetarea din România”.

„În cazul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, avem de-a face cu o fraudă financiară, precum şi cu o ticăloşie morală. Institutul, condus de inculpatul Ion Iliescu şi de Gelu Voican Voiculescu, ambii trimişi în judecată în Dosarul Revoluţiei din 1989 pentru infracţiuni contra umanităţii, a fost un institut de mistificare a adevărului despre Revoluţie. Ion Iliescu a putut fi reales preşedinte de trei ori, pentru că nu am aflat cum au decedat peste 1.000 de oameni. (…) Institutul nu a produs nimic de valoare sau relevant pentru cercetarea din România, cu atât mai puţin, despre evenimentele din 1989. Exista o singură cercetare care a studiat în detaliu ce s-a întâmplat atunci, cercetarea s-a materializat în peste 3.000 de volume de documente şi un rechizitoriu de 250 de pagini. Haideţi să aflam adevărul despre ce s-a întâmplat la Revoluţia din Decembrie 1989 de la Justiţie, nu de la Ion Iliescu”, transmis Berea.

Comisia juridică a Senatului a adoptat încă de miercurea trecută un raport de admitere pe proiectul iniţiat de către Guvern care vizează desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române.

Senatoarea PNL, Alina Gorghiu, a afirmat atunci că institutul a primi ani buni mulţi bani de la bugetul de stat pentru ca şefii instituţiei „să ţină umbră deasă pe evenimentele din 1989” şi a îndemnat colegii să voteze la plen propunerea legislativă, forul legislativ fiind decizional.

În octombrie 2020, președintele Iohannis ceruse reexaminarea legii de respingere a ordonanței, adoptată de PSD.

„Soluţia adoptată de Parlament în sensul respingerii ordonanţei de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 trebuie reanalizată, în condiţiile în care acest institut şi-a dovedit de-a lungul timpului ineficienţa. În acest sens, apreciem că soluţia legislativă de aprobare prin lege a OUG nr. 91/2019 ar fi în total acord cu prerogativele de control parlamentar conferite de legiuitorul constituant Parlamentului, ceea ce implică maximă responsabilitate în analiza activităţii unor asemenea instituţii. Din această perspectivă, decizia de a remedia cheltuirea ineficientă de fonduri publice prin desfiinţarea instituţiilor care nu servesc scopului pentru care acestea au fost create reprezintă nu numai o atitudine consonantă cu rolul conferit Parlamentului prin Legea fundamentală – aceea de organ reprezentativ suprem al poporului român – ci şi o probă de ataşament al parlamentarilor, în exercitarea mandatului, faţă de interesele cetăţenilor, precum şi o dovadă de autentică moralitate”, arată motivarea şefului statului pentru retrimiterea actului normativ în Parlament.

Anterior, pe 24 septembrie 2020, Curtea Constituţională respinsese ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, obiecţia Guvernului pe Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Context

Conducerea Institutului Revoluției este asigurată de un „Colegiu Național” alcătuit din personalități reprezentative ale revoluției române. Numirea membrilor Colegiului Național se face de către președintele României. Cum în momentul înființării IRRD președintele României era Ion Iliescu acesta a numit, prin Decretul 1151 din 14 decembrie 2004 toți membrii Colegiului Național, format din 25 de persoane, și anume:

• Petrică Balint, Sergiu Chiriacescu, Emilian Vasile Cutean, Iosif Dan, Emil Dumitrescu, Lorin Fortuna, Cazimir Ionescu, Claudiu Iordache, Eugenia Iorga, Mihai Ispas, Dumitru Mazilu, Alexandru Mironov, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Pastor, Romeo Raicu, Petre Roman, Adrian Sanda, Ioan Savu, Răzvan Theodorescu, Dan Toader, Doru Țigău, Viorel Vișan, Valentin Voicilă, Emil Vlădesan, Gelu Voican Voiculescu.

Legea nu prevede vreun termen pentru mandatul Colegiului Național, aceștia fiind numiți pe viață.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea