Senegal, pe marginea prăpastiei, după ce președintele Sall a amânat alegerile prezidențiale

Reputația Senegalului ca bastion al democrației într-o regiune instabilă este în pericol, în timp ce protestatarii se confruntă cu poliția în fața Adunării Naționale, scrie BBC.

În interiorul clădirii, parlamentarii au adoptat un proiect de lege controversat de prelungire a mandatului președintelui Macky Sall și de amânare a alegerilor, după ce acesta a anulat un scrutin planificat cu doar trei săptămâni înainte de alegeri.

 

Tensions are at their worst in #Senegal‘s capital, Dakar, as mobile internet was cut off due to mass protests after the president postponed elections. pic.twitter.com/GX7IusZTWw

— Jack Straw (@JackStr42679640) February 6, 2024

Khalifa Sall, unul dintre principalii opozanți și fost primar al orașului Dakar, a calificat amânarea ca fiind o „lovitură de stat constituțională” și a îndemnat oamenii să protesteze împotriva acesteia. Coaliția sa politică a promis că va merge în instanță.

Thierno Alassane Sall, un alt candidat, de asemenea, fără nicio legătură de rudenie cu președintele, a calificat-o drept „înaltă trădare” și și-a îndemnat susținătorii să se adune în fața Adunării Naționale pentru a protesta și pentru „a le reaminti deputaților să se situeze de partea corectă a istoriei”.

Propunerea avea nevoie de sprijinul a trei cincimi (adică 99) din cei 165 de deputați pentru a trece. Coaliția de guvernare Benno Bokk Yakaar, din care face parte și partidul Alianța pentru Republică al președintelui Sall, are o ușoară majoritate în parlament.

Atmosfera a fost încinsă în sală și unii deputați din opoziție au fost îndepărtați de forțele de securitate după ce au încercat să blocheze procedurile.

 

The moment police storm Senegal’s National Assembly to remove opposition MPs

they were going to vote against a bill for a new prez Election date

Put forth by the ruling party extending president SALL’s time in office till December 15. pic.twitter.com/RRrAUNwS95

— Nicolas Haque (@nicolashaque) February 5, 2024

În cele din urmă, 105 deputați au votat în favoarea propunerii. Inițial a fost propusă o amânare de șase luni, dar un amendament de ultim moment a extins-o la 10 luni, adică până la 15 decembrie.

Președintele Sall a reiterat că nu intenționează să candideze din nou. Dar criticii săi îl acuză fie că încearcă să se agațe de putere, fie că vrea să influențeze rezultatul scrutinului.

Imediat după ce a anunțat amânarea alegerilor, protestatarii au mărșăluit prin capitala Dakar pentru a cere anularea deciziei.

Senegalul a fost mult timp considerat ca fiind una dintre cele mai stabile democrații din Africa de Vest. Este singura țară din Africa de Vest continentală care nu a avut niciodată o lovitură de stat militară. A avut trei transferuri de putere în mare parte pașnice și nu a amânat niciodată alegerile prezidențiale.

Până acum.

În 2017, trupele senegaleze au condus misiunea vest-africană trimisă în Gambia vecină pentru a-l forța pe conducătorul de lungă durată Yahya Jammeh să plece după ce acesta a refuzat să accepte că a pierdut alegerile. Iar într-o regiune afectată de lovituri de stat, președintele Sall a fost un actor-cheie în eforturile Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (Ecowas) de a forța liderii militari să organizeze alegeri și să predea puterea civililor.

Dar democrația Senegalului este pusă la încercare acum, iar o criză constituțională se pregătește. Potrivit analiștilor, țara se confruntă cu un test critic al integrității sale electorale și al independenței judiciare.

Tensiunile au crescut de mai bine de doi ani, în urma a ceea ce opoziția consideră a fi o încercare deliberată de a o exclude din alegeri prin inculparea candidaților săi pentru infracțiuni pe care nu le-au comis. Unul dintre principalele partide de opoziție a fost chiar interzis.

Autoritățile au negat utilizarea sistemului juridic în scopuri politice, iar președintele Sall a declarat că încearcă să calmeze spiritele prin amânarea votului, însă acest lucru nu pare să fi funcționat până acum.

„Decizia a aruncat Senegalul în apele necunoscute ale unei crize constituționale”, a declarat pentru BBC Mucahid Durmaz, analist senior pentru Africa de Vest la compania de informații despre riscuri Verisk Maplecroft.

„Constituția cere ca alegerile să fie organizate cu cel puțin 30 de zile înainte de sfârșitul mandatului președintelui în exercițiu. Mandatul lui Sall expiră pe 2 aprilie. Iar decretul care detaliază calendarul electoral trebuie să fie publicat cu 80 de zile înainte de desfășurarea votului. Chiar dacă el numește un președinte de tranziție după 2 aprilie, legalitatea acestuia va fi contestată.”

Luni, autoritățile au restricționat accesul la serviciile de internet mobil pentru a împiedica răspândirea online a ceea ce au numit „mesaje pline de ură și subversive” care reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice – cu alte cuvinte, pentru a îngreuna organizarea protestelor.

Unii locuitori au declarat pentru BBC că au folosit wifi și rețele private virtuale (VPN) pentru a ocoli restricțiile, dar nu toată lumea poate face acest lucru.

Opoziția a condamnat oprirea semnalului postului privat de televiziune Walf TV pentru „incitare la violență” din cauza transmiterii demonstrațiilor.

Criticii se tem că această reprimare ar putea arunca țara în noi tulburări politice care, prin extensie, ar putea fi periculoase pentru întreaga regiune a Africii de Vest.

Satisfacția față de democrație în Senegal a scăzut brusc sub conducerea lui Sall. În 2013, sondajul Afrobarometer a constatat că, după ce Sall a preluat mandatul, peste două treimi dintre senegalezi erau destul de mulțumiți sau foarte mulțumiți de democrație. Până în 2022, mai puțin de jumătate erau mulțumiți.

Cu toate acestea, Durmaz spune că nu prevede posibilitatea unei lovituri de stat militare, deoarece Senegalul are „o gamă diversă de partide politice, o societate civilă robustă și lideri religioși influenți care intervin pentru a media disputele politice dintre politicieni”.

Douăzeci de candidați au fost înscriși pe lista finală pentru a participa la alegeri, dar alți câțiva au fost excluși de Consiliul Constituțional, organismul judiciar care stabilește dacă candidații au îndeplinit condițiile necesare pentru a candida.

Printre aceștia s-au numărat liderul opoziției, Ousmane Sonko, exclus din cauza unei condamnări pentru calomnie, și Karim Wade, fiul unui fost președinte, acuzat că are cetățenie franceză. Amândoi spun că dosarele împotriva lor sunt motivate politic.

În ciuda întârzierii, este puțin probabil ca Sonko să poată participa la alegeri, deoarece partidul său l-a înlocuit deja cu Bassirou Faye, care este de asemenea în închisoare, dar care rămâne eligibil pentru a candida, spune Durmaz.

Sonko a demonstrat că este capabil să își mobilizeze susținătorii în stradă și, astfel, cât timp el rămâne interzis, este probabil ca tensiunile să rămână ridicate.

Partidul său interzis, Pastef, a promis să respingă amânarea, numind-o „o amenințare gravă la adresa democrației noastre” și „dispreț pentru voința poporului”.

Aceasta nu este prima dată când candidaților importanți din opoziție li se interzice să candideze la alegerile prezidențiale. Atât Karim Wade, cât și Khalifa Sall au fost încarcerați pentru corupție în 2015 și, respectiv, 2018, și li s-a interzis să candideze în 2019.

De data aceasta, acuzațiile de corupție judiciară care implică Consiliul Constituțional, aduse de partidul lui Karim Wade, au determinat o anchetă parlamentară.

Președintele Sall a justificat întârzierea alegerilor spunând că a fost nevoie de timp pentru a rezolva disputa care a urmat între Consiliu și unii membri ai parlamentului.

În ciuda furiei generalizate față de această amânare, Partidul Democrat Senegalez (PDS) al lui Wade a susținut-o, iar dacă parlamentarii săi votează alături de guvern, proiectul de lege ar putea trece.

Însă Wole Ojewale, coordonator regional pentru Africa Centrală la Institutul pentru Studii de Securitate, cu sediul la Dakar, spune că întârzierea nu este justificată.

Criticii lui Sall sugerează că acesta s-ar fi temut că succesorul său ales, premierul Amadou Ba, era în pericol de a pierde alegerile.

„Partidul său [al președintelui Sall] pierde din avânt. Există indicii că, probabil, vor să vadă cum pot să se reorganizeze sau, probabil, să își înlocuiască candidatul”, spune Ojewale.

El crede că există încă o fereastră pentru a desfășura alegerile așa cum au fost programate. În caz contrar, țara ar putea fi scufundată într-o tensiune generalizată, devenind un stat polițienesc în care libertățile civile sunt erodate, un punct de vedere împărtășit de Durmaz.

Ecowas și Uniunea Africană au făcut apel la dialog. Franța, SUA și UE au cerut organizarea de alegeri cât mai curând posibil.

Toți ochii vor fi acum ațintiți asupra blocurilor regionale pentru a vedea cum vor trata încă o problemă democratică în Africa de Vest.