Separatiștii din Nagorno-Karabah negociază retragerea trupelor și predau armele

Separatiștii din Nagorno-Karabah au anunțat vineri că negociază cu Azerbaidjanul retragerea trupelor lor din această regiune, populată în principal de armeni și care se confruntă cu o situație de urgență umanitară la două zile după încheierea unui armistițiu cu Baku, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Negocieri sunt în curs cu partea azeră sub auspiciile forțelor ruse de menținere a păcii”, au anunțat autoritățile din acest teritoriu secesionist, care s-a predat miercuri după o ofensivă fulgerătoare a forțelor azere.

Acest lucru ar trebui să permită „organizarea procesului de retragere a trupelor și să asigure întoarcerea la casele lor a cetățenilor strămutați de agresiunea militară”, au continuat ele într-un comunicat de presă.

Părțile discută, de asemenea, „procedura de intrare și ieșire a cetățenilor” din această regiune, au adăugat separatiștii.

Separatiștii, care au depus armele după o ofensivă fulger a Azerbaidjanului, au predat șase vehicule blindate și peste 800 de arme ușoare și muniții, a anunțat vineri contingentul rus de menținere a păcii.

„În conformitate cu acordurile de încetare a ostilităților, formațiunile armate din Karabah au început să predea armele și echipamentele militare forțelor rusești de menținere a păcii. Până la data de 22 septembrie, au fost predate șase vehicule blindate, peste 800 de arme ușoare și antitanc și aproximativ 5.000 de cartușe”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Moscova a raportat, de asemenea, două încălcări în cursul zilei de miercuri a încetării focului, mai puține decât în ziua precedentă.

Joi, separatiștii au început discuții cu oficialii azerbaidjeni privind „reintegrarea” Nagorno-Karabahului în Azerbaidjan. Baku a anunțat apoi că o nouă întâlnire va avea loc „cât mai curând posibil”.

Acest teritoriu muntos a fost deja scena a două războaie între fostele republici sovietice din Caucaz, Azerbaidjan și Armenia: unul între 1988 și 1994 (30.000 de morți) și celălalt în toamna anului 2020 (6.500 de morți).

Anunțul separatiștilor intervine în momentul în care, susțin ei, „capitala” Nagorno-Karabahului, Stepanakert, este înconjurată de armata azeră.

„Situația din Stepanakert este oribilă, trupele azere sunt peste tot în jurul orașului, sunt la periferie”, a declarat pentru AFP Armine Hayrapetian, o purtătoare de cuvânt a autorităților locale, adăugând că oamenii se ascund „în pivnițe”.

Potrivit unui corespondent AFP aflat la fața locului, Stepanakert a rămas fără electricitate și fără combustibil. Locuitorii săi, care nu-și pot găsi rudele dispărute, duc lipsă, de asemenea, de alimente și medicamente.

Potrivit unui consilier al președintelui azer Ilham Aliev, Azerbaidjanul a promis Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) că ar putea să trimită ajutoare și să trateze soldații separatiști răniți, ambulanțele fiind autorizate să se deplaseze din Armenia în Nagorno Karabah.

„Se fac demersuri împreună cu forțele rusești de menținere a păcii pentru a recupera corpurile combatanților care au rămas pe teren”, a adăugat el.

Operațiunea militară azeră, care s-a încheiat în 24 de ore, miercuri la prânz, s-a soldat cu cel puțin 200 de morți și 400 de răniți, potrivit separatiștilor armeni.

„Trei zile și trei nopți”

În coridorul Latchine, singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, dar blocat de mai bine de nouă luni de Azerbaidjan, bărbați așteptau vineri întoarcerea rudelor blocate în această regiune în apropierea unuia dintre ultimele puncte de control deținute de armata armeană.

Acuzat de pasivitate față de Azerbaidjan, premierul armean Nikol Pașinian a recunoscut vineri dimineață, în cadrul unei ședințe de guvern, că „situația” rămâne „tensionată” în Nagorno-Karabah, unde „criza umanitară continuă”.

Dar „există speranța unei dinamici pozitive”, a adăugat șeful guvernului, pentru care armistițiul intrat în vigoare miercuri între separatiștii armeni și Baku este „în general” respectat, în pofida unor „încălcări izolate” semnalate joi.

Succesul militar al azerilor alimentează temerile că mulți dintre cei 120.000 de locuitori din Nagorno-Karabah vor pleca, chiar dacă Armenia a promis că nu este prevăzută nicio evacuare în masă. Ea a declarat totuși că este pregătită să primească „40.000 de familii” de refugiați.