Serbia doreşte să găzduiască un summit Trump-Putin / Kremlinul consideră prematură discuţia despre această întâlnire

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a propus duminică să găzduiască un summit ruso-american, după ce şi alte ţări au avansat astfel de propuneri, în urma cărora Kremlinul a estimat luni că este prematur să se vorbească despre locul unde se vor întâlni pentru a discuta despre soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina preşedintele rus Vladimir Putin şi viitorul preşedinte american Donald Trump, relatează agenţiile Tanjug şi EFE.

„Multe ţări îşi oferă serviciile ca locuri unde ipotetic s-ar putea realiza contacte, dar este prea devreme pentru a vorbi despre aceasta, întrucât deocamdată nu se desfăşoară pregătiri substanţiale” pentru o astfel de întâlnire, a declarat la conferinţa sa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, transmite Agerpres.

El a adăugat că există deocamdată doar o „voinţă politică” a ambilor lideri asupra necesităţii desfăşurării unui summit după învestirea lui Donald Trump din 20 ianuarie. „Vom vedea apoi (ce se întâmplă) după schimbarea de administraţie la Washington”, a mai spus Peskov.

Preşedintele Vucic a declarat duminică seară că Serbia este pregătită să găzduiască o întâlnire Trump-Putin şi să le asigure acestora securitatea necesară, relatează agenţia Tanjug.

Vucic a evidenţiat neutralitatea ţării sale, care nu face parte din niciun bloc militar. „În acelaşi timp, (Serbia) este ţara unde preşedintele Trump are cel mai mare sprijin în toată Europa. Nicio ţară nu se compară cu Serbia când vine vorba despre nivelul de sprijin pentru Trump”, a susţinut preşedintele sârb. „Pe de altă parte, este ţara unde preşedintele Putin este încă foarte, foarte popular. Aşadar, cred că este un loc de pe Glob care ar fi foarte potrivit pentru amândoi” să aibă o întâlnire, crede preşedintele Vucic.

Kremlinul a asigurat săptămâna trecută că Rusia nu are precondiţii pentru o întâlnire Putin-Trump şi a salutat declaraţiile preşedintelui ales al SUA prin care acesta s-a arătat dispus să rezolve problemele la masa negocierilor. Acesta din urmă a declarat luna trecută, la o conferinţă de presă, că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre şi distrugeri de pe frontul din Ucraina şi că va discuta cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui „măcel”.

Cât despre poziţia rusă cu privire la viitoare negocieri de pace, Peskov a subliniat că aceasta nu s-a schimbat, făcând aluzie la poziţia deja enunţată de preşedintele Putin, care a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO.

De asemenea, Putin a declarat în decembrie că actuala situaţie de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului în estul Ucrainei, va trebui avută în vedere în orice negocieri, iar un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruşi şi ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuţii.

Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să îl semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să îşi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.