Serbia îşi întăreşte legăturile cu Rusia, deşi e candidată la intrarea în Uniunea Europeană – presa belgiană

Analiză a publicației La Libre Belgique, preluară de Rador:

Deşi e candidată la Uniunea Europeană, Serbia refuză să se alinieze la sancţiunile contra Moscovei. În momentul în care europenii încearcă să izoleze Rusia şi să renunțe la energiile sale fosile, Serbia îşi întăreşte relaţiile cu Moscova prin intermediul unui acord privind gazul rusesc. Belgradul este candidat la aderarea la Uniunea Europeană de zece ani, dar menţine relaţii strânse cu Kremlinul. Deşi Serbia a condamnat la ONU invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârşitul lui februarie, ea refuză să se alinieze la sancţiunile contra Moscovei.

Ţara din Balcani, cu şapte milioane de locuitori, a obţinut un acord „foarte favorabil” de furnizare de gaz rusesc timp de trei ani, a anunţat preşedintele sîrb, Aleksandar Vucic, după o discuţie telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, duminică. Kremlinul s-a limitat să spună că Moscova „va continua să furnizeze gaz natural Serbiei fără întrerupere”, dar şeful statului sîrb a dat asigurări că este „de departe cel mai bun deal în Europa”. Vom avea o iarnă sigură în ce priveşte aprovizionarea cu gaz”, a asigurat el, prezicând că factura va fi atunci între de 10 şi 12 ori mai mică decât în altă parte în Europa.

Ţările europene s-au înţeles cu greu în acestă săptămână să renunţe la o mare parte din importurile de petrol rusesc pentru a opri finanţarea războiului. Uniunea vrea de asemenea să reducă dependeţa sa de gaz, Moscova a închis robinetul mai multor ţări europene, dar perspectiva unui embargou total pe această sursă energetică pare mai îndepărtată.

„Clauză frăţească”

Bruxellesul a condamnat acordul pe gaze cu Moscova, declarând că aşteaptă ca Serbia „să nu-şi întărească mai mult legăturile cu Rusia”. „Ţările candidate, inclusiv Serbia, trebuie să-şi alinieze treptat politicile faţă de ţări terţe la politicile şi poziţiile UE, inclusiv prin măsuri restrictive”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Peter Stano. Oficial, Belgradul afişează obiectivul european ca pe o prioritate, dar evită orice măsură antirusească. Media proguvernamentale repetă mesaje care ar putea fi scrise de Kremlin. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat recent unor jurnalişti sîrbi că Rusia este „sigură” că ţara lor „va continua să facă alegeri inteligente”.

Oficiali sîrbi acuză Occidentul că face presiuni asupra Belgradului să se alinieze la sancţiuni şi unii vorbesc chiar despre renunţarea la candidatura la UE.

„E ca şi când ar fi petrecut ultimul deceniu să pregătească societatea nu la o aderare la UE, ci la o alianţă cu Moscova, spune pentru AFP Srdjan Cvijic, de la goupul BiEPAG (Balkans in Europe Policy Advisory Group).

Detaliile exacte ale acordului nu au fost anunţate.

Dar „există o ‘clauză frăţească’ inerentă preţurilor avantajoase, care nu figurează în contract, dar care atrage aranjamente conexe sau concesii politice”, apreciază Goran Vasic specialist în energii la Universitatea din Novi Sad.

Monopol

Autorităţile sîrbe neagă că furnizarea de gaz la preţuri de prieten ar fi o „recompensă”. „Tuturor celor care ne acuză că nu impunem sancţiuni Rusiei din cauza unui acord privind gazul ar trebui să le fie ruşine”, a spus prim-ministrul Ana Brnabic. „Dacă nu impunem sancţiuni contra Rusiei, e din principiu”.

Belgradul este recunoscător Rusiei că refuză să recunoască Kosovo, fosta sa provincie, şi scoate în evidenţă legăturile sale istorice şi culturale cu „marele frate” rus.

Dar de fapt, Serbia nu are marjă de manevră. Precedentul contract de livrare de gaz rusesc, tot la tarife preferenţiale, expira fără să existe o soluţie viabilă pentru Belgrad într-un viitor apropiat.

În ultimele decenii, Serbia a acordat treptat Moscovei un cvasi-monopol pe sectorul său energetic construind gazoducte numai pentru gaz rusesc.

În 2008, anul declaraţiei de independenţă a Kosovo, a vândut majoritatea părţilor din NIS, compania sa de gaz şi petrol, gigantului rus Gazprom, decizie în cea mai mare parte percepută ca preţul plătit pentru vetoul opus de Moscova fostei provincii sîrbe.

„Este evident că în tot acest timp a existat un lobby bine organizat care a apărat monopolul şi care cotinuă s-o facă”, adaugă Goran Vasic.

Traducere Rador: Gabriela Sîrbu / Sursa foto: Kremlin.ru