Serbia: Protestele împotriva președintelui Aleksandar Vučić continuă/ Demonstranții au luat cu asalt televiziunea de stat și au încercuit palatul prezidențial

În Serbia au loc de mai multe luni proteste împotriva președintelui Aleksandar Vučić. De sâmbătă, situația s-a complicat, după ce demonstranții au luat cu asalt televiziunea de stat și au încercuit palatul prezidențial, se arată într-un material Deutsche Welle.

„Vrem să ajutăm radioteleviziunea publică să-și pună în aplicare propriul motto: Este dreptul vostru să știți totul„, a strigat Boško Obradović în megafon. Apariția președintelui partidului sârb național de dreapta „Dveri” a fost una mai degrabă neobișnuită – în interiorul sediului televiziunii de stat RTS.

Obradović a pătruns în sediu alături de alți politicieni de opoziție și de aproximativ 50 de manifestanți, în timp ce alte câteva sute de persoane protestau în fața clădirii din centrul capitalei Belgrad. Poliția a reușit abia câteva ore mai târziu să-i dea afară pe intruși din sediul RTS. Au existat imagini cu scurte intervenții în forță asupra unor protestatari izolați, dar tensiunile nu au escaladat și mai mult.

Acțiunea de protest a avut loc simbolic la ora 19:30, ora la care încep știrile de seară la RTS, care se bucură de regulă de audiență ridicată. Dar milioanele de sârbi care urmăresc programul află rarisim de acolo despre protestele care au avut loc în peste 90 de orașe din Serbia. Începând din decembrie, zeci de mii de sârbi au ieșit pe străzi pentru a demonstra împotriva „dictaturii” de  la Belgrad și în favoarea statului de drept, libertății presei și alegerilor libere.

Vučić adoptă o atitudine combativă

„Nu mă tem. Nu pot să-mi pierd decât viața. Voi lupta mai departe pentru Serbia, acesta este lucrul cel mai important”, a răspuns numărul unu de la Belgrad Aleksandar Vučić în nota sa melodramatică obișnuită. Președintele i-a numit pe politicienii de opoziție drept „bătăuși” și „fasciști”, care ar vrea să ajungă la putere cu ajutorul violenței.

În timpul conferinței de presă de duminică a șefului statului, mii de sârbi au înconjurat palatul prezidențial și au protestat zgomotos cu muzică, fluierături și scandări anti-Vučić. Demonstranții au reușit să treacă de un lanț format de polițiști și au adus un camion cu boxe lângă clădirea prezidențială. Au avut loc ciocniri violente.

Inițial, oameni din toată țara doreau să se strângă la Belgrad pentru o mare demonstrație pe 13 aprilie. Dar lucrurile pot evolua și mai repede iar politicianul de opoziție Borko Stefanović a declarat reporterului DW aflat la fața locului: „Să sperăm că acest guvern mai are atâta rațiune încât să ne îndeplinească rapid cererile”. Un atac asupra acestui politician a declanșat de altfel protestele din decembrie. Stefanović și alți doi colegi au fost bătuți de bărbați suspectați că ar fi apropiați guvernului sârb.

Opoziția se formează

Chiar dacă mulți protestatari refuză încă să sprijine concret o grupare de opoziție, se formează pas „cu pas „Alianța pentru Serbia” ca forță principală a protestelor. Din aceasta fac parte diverse formațiuni, de la naționaliști, la mișcări civice, până la politicieni de stânga.

Aceste proteste extinse sunt cea mai mare provocare de până acum pentru Vučić, care conduce cu mână de fier Serbia de șapte ani. Lista reproșurilor care i se aduc este lungă: nepotism, legături cu crima organizată și politică clientelară pentru membrii Partidului Progresului, al cărui șef este. Fiecare al zecelea din cei șapte milioane de sârbi este membru al acestui partid – carnetul de partid este considerat garanție pentru locuri de muncă bune și cadouri electorale.

Vučić a divizat opoziția prin preluarea controlului asupra presei din țară. În afara unui post TV prin cablu și a unor săptămânale cu tiraj redus, șeful statului este ridicat în slăvi de presa mainstream, care îi atacă simultan pe criticii săi.

Proteste și la Berlin

„În mod clar, Vučić este enervat profund de faptul că protestele durează atât de mult”, spune politologul din Belgrad Boban Stojanović. Președintele sârb trebuie să evite crearea unei imagini de reprimare brutală a protestelor de către poliție. Acest lucru ar transforma demonstranții în victime iar situația ar putea scăpa de sub control. „Dacă opoziția va spori presiunile, poate că se va ajunge în cele din urmă la eliberarea mass-media, la mai multă democrație și să sperăm la alegeri libere”, a declarat Stojanović pentru DW.

Fostul politician naționalist Vučić respinge toate acuzațiile care i se aduc. El ar urmări să conducă țara înspre UE, mulți ar crede chiar că el este persoana potrivită care să pună capăt conflictului de decenii cu Kosovo, pe care Belgradul nu-l recunoaște ca stat independent. Un scenariu auzit des în Serbia: cu concesiile făcute Kosovo, Vučić ar fi obținut la schimb tăcerea UE față de represaliile puse în aplicare în propria țară.

În context, au avut loc în premieră și proteste la Berlin, unde 50 de sârbi s-au strâns la Alexanderplatz, pe ploaie, pentru a sprijini manifestațiile de acasă. „Vrem ca oamenii din Berlin să-i întrebe pe politicienii trimiși de ei în parlament de ce sprijină regimul autocrat din Serbia”, a spus Ljubica Šljukić Tucakov pentru DW. Tânăra lingvistă care trăiește de șase luni la Berlin a organizat protestele, pe care dorește să le continue.

În Balcanii de Vest, situația este fierbinte în prezent în mai multe locuri: mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a cere mai multă democrație și în Albania, Muntenegru și partea sârbă din Bosnia. Observatorii politici au început deja să vorbească de o „Primăvară Balcanică”.