Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova cere competențe noi pentru a proteja alegerile de ingerințe străine / Parlamentul de la Chișinău dezbate un pachet de legi care oferă puteri sporite serviciilor secrete moldovenești

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a solicitat competențe noi de monitorizare a alegerilor, pentru a preveni amestecul unor state străine, spunând că un asemenea amendament la un pachet de legi ale securității ar răspunde unor recomandări ale Comisiei de la Veneția, transmite Radio Europa Liberă.

Reprezentantul SIS, Radu Frija, a prezentat amendamentele la 10 aprilie, în timpul unei runde de audieri publice la Parlament pe marginea controversatului pachet de legi ale securității. Au fost primele audieri după ce pachetul legislativ, care redefinește activitatea SIS, oferindu-i și unele puteri mai mari, a fost adoptat de majoritatea PAS în prima lectură, la sfârșitul lunii martie.

Frija a spus că în atribuțiile SIS ar trebui să intre și „cazurile de influențare a proceselor electorale în scopul promovării propriilor interese de către state străine, entități anticonstituționale sau organizații criminale”.

Președinta Maia Sandu a cerut modernizarea legislației privind serviciile speciale în contextul agresiunii rusești din Ucraina și a îngrijorărilor privind un plan al Moscovei pentru înlocuirea puterii pro-occidentale de la Chișinău prin proteste și tulburări.

Dar pachetul legislativ care descrie împuternicirile și îndatoririle SIS, ale ofițerilor săi, și situațiile în care agenții SIS pot intercepta convorbiri sau instala echipamente de monitorizare în locuințele persoanelor-țintă, au trezit și critici ale societății civile pe motiv că ar permite ingerințe în viața privată a cetățenilor.

SIS și alegerile: sugestiile Comisiei de la Veneția

Într-un aviz publicat la 13 martie, Comisia pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a spus că legile noi prezintă riscul ca șeful SIS să fie subordonat politic, iar instituției i se acordă „competențe foarte extinse și nedefinite”.

Între acestea, Comisia spune în avizul său că, din moment ce autoritățile cer ca SIS să asigure un proces „electoral echitabil și eficient”, fiind îngrijorate de operațiuni ale unor state străine, proiectele de lege trebuie să descrie competențele serviciului special și domeniul alegerilor, „cel puțin în legătură cu chestiunea operațiunilor sub acoperire vizând tentative de influențare a rezultatelor alegerilor”.

La audierile publice din Parlament, pe 10 aprilie, participanții între care deputați ai majorității PAS au vorbit despre nevoia ca, în atribuția serviciului că intre în mod expres și cazurile de influențare a rezultatelor alegerilor, pe lângă situațiile de influențare a procesului electoral în sine.

De asemenea, potrivit noilor amendamente prezentate în cadrul audierilor, angajații SIS se vor ocupa de tentativele și acțiunile de dezinformare sau manipulare, de distorsionarea informațiilor din spațiul public, în cazul în care aceste acțiuni au scopul de a crea panică sau de a produce tensiuni sociale.

Cine îi supraveghează pe foștii ofițeri SIS?

Una dintre principalele critici în adresa pachetului de legi privind activitatea SIS, care a răsunat la dezbaterea publică din partea unor activiști ai societății civile, a fost că angajaților serviciului li se oferă competenți largi și greu de definit, fără mecanisme de control, și care ar putea leza drepturile și libertățile omului.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a atras atenția că foștii ofițeri SIS, care cunosc multe informații confidențiale, nu mai sunt supuși unui regim de control din partea instituției după ce părăsesc serviciul. Bozianu afirmă că au existat cazuri în care foștii ofițeri au folosit în viața civilă informațiile secrete și spune că ar trebui să existe o reglementare clară pentru a urmări activitatea acestor persoane și după ce nu mai fac parte din SIS.

„Ei sunt implicați și în scurgeri de informații. Ei transpun în civil ceea ce au văzut în Serviciul de Informații și Securitate. Trebuie să existe o anumită supraveghere din partea SIS cu referire la proprii discipoli”, susține Bozianu.

De față la dezbateri, directorul SIS, Alexandru Mustață, a spus că nu ar fi nevoie de o astfel de prevedere în noua legislație. Dacă foștii ofițeri de securitate colectează date sau „încearcă să creeze o agentură”, aceștia comit o infracțiune care este pedepsită penal, a spus Musteață.

SIS și CNA: cine și cum se ocupă de cazurile de corupție?

Potrivit autorilor legilor privind activitatea SIS, Comisia de la Veneția a evidențiat o problemă referitoare la competențele instituției de a combate crima organizată.

Pentru a evita interferențele dintre SIS, Centrul Național Anticorupție sau Procuratura Anticorupție, autorii noii legislații propun acum ca ofițerii serviciului de informații să se ocupe doar de cazuri de crimă organizată care implică persoane cu funcție de demnitate publică și care fac uz de atribuțiile de serviciu în favoarea unui grup criminal.

Autorii legii vor să introducă o delimitare clară și în cazul infracțiunilor de corupție care afectează securitatea națională. Dacă noile amendamente vor intra în vigoare, SIS se va ocupa doar de acte de corupție săvârșite de persoane de demnitate publică în favoarea un grup criminal sau de cazuri de corupție care destabilizează activitatea instituțiilor de stat.

Următoarele audieri publice privind pachetul de legi noi ale securității au fost planificate preliminar pentru 19 aprilie, la această rundă urmând să fie puse în discuție competențele directorului SIS. Data unui vot în lectura a doua încă nu a fost stabilită.