Sesiunea plenară a Parlamentului European, deschisă luni cu o dezbatere privind Ziua Drepturilor Copilului/ Urmează vot pentru a îmbunătăți Programul „Garanția pentru copii” 

Ziua Internațională privind Drepturile Copilului a fost marcată în Parlamentul European printr-o dezbatere în deschiderea sesiunii plenare în care eurodeputații au amintit proporția de copii la nivelul UE care sunt expuși riscului de sărăcie: „1 din 4 copii,  cu variații care merg de la peste 40 % în unele țări până la 11 % în alte țări sau chiar regiuni din statele membre, iar tendințele sunt spre înrăutățire în multe dintre acestea din cauza multiplelor crize din întreaga UE și de la nivel mondial”, (potrivit unei propuneri de rezoluții care va fi supusă la vot joi). 

De asemenea au fost amintite de eurodputați problema celor care sunt supuși la muncă sau a celor afectați de război, în Ucraina sau în Israel și Gaza. 

În cadrul sesiunii plenare din această săptămână, Parlamentul va vota o propunere de rezoluție care aduce îmbunătățiri programului „Garanția pentru copii” care a fost adoptată cu doi ani în urmă. 

La doi ani de la adoptare, Parlamentul European va vota o rezoluție menită să îmbunătățească implementarea acestor măsuri. 

„Cum stăm acum în UE? Douăzeci de luni după termenul inițial și încă mai avem două state membre (Austria și Letonia) care nu au prezentat planurile lor naționale. Dar avem, de asemenea, și state membre campioane care au făcut progrese mari, au prezentat practici inovatoare și investiții concrete realizate prin intermediul FSE+. Care sunt provocările rămase? Disparități în ceea ce privește obiectivele, resursele și aspirațiile și angajamentul politic”, a spus Dragoș Pîslaru, eurodeputat, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din PE, în intervenția sa de luni. 

Acesta a mai spus că monitorizarea situației reale de pe teren – „o colectare cuprinzătoare și dezagregată a datelor privind sărăcia infantilă, va arăta progresele înregistrate în fiecare țară și în UE. O monitorizare la nivelul UE și de evaluare la nivelul UE, cu un instrument de monitorizare accesibil publicului, va contribui și va ajuta să investim eforturile în direcția corectă”.

Pîslaru s-a referit la înființarea unei „Autorități europene pentru copii”, care „ar putea să facă echipă între statele membre, coordonatorii naționali și instituția UE pentru a acționa împreună împotriva sărăciei în rândul copiilor”. De asemenea, acesta a spus că este nevoie de un buget dedicat de 20 de miliarde de euro pentru 2021-2027, resursele fiind necesare „pentru a câștiga lupta împotriva sărăciei”. 

CE PRESUPUNE GARANȚIA PENTRU COPII  (un document de prezentare publicat de Dragoș Pîslaru): 

În 4 iunie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Garanția pentru Copii, mecanism ce are ca scop prevenirea și combaterea sărăciei și excluziunii sociale în rândul tinerei generații. Inițiativa garantează accesul la o serie de servicii cheie pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate, contribuind astfel la apărarea drepturilor copiilor. Adoptând Garanția pentru Copii, Consiliul UE recomandă statelor membre să asigure copiilor vulnerabili accesul și gratuitatea următoarelor servicii:

• educație și îngrijire timpurie – ca să evităm, spre exemplu, segregările care se petrec în sistemul nostru educațional, vizând copii din grupuri de minorități sau copii cu dizabilități;
• educație și activități școlare – precum accesul gratuit la echipament adecvat pentru învățământul la distanță, care s-a dovedit a fi esențial în perioada pandemiei; 
• nutriție – minimum o masă sănătoasă pe zi la școală; 
• îngrijire medicală – acces gratuit la controale, prevenție, consultații medicale.

Care este situația în România:

România a adoptat Planul Național pentru implementarea acestui program în toamna anului trecut. „Planul de Acțiune Garanția pentru Copii, pus în dezbatere publică de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, necesită îmbunătățiri considerabile. A fost redactat fără consultarea societății civile, nu cuprinde măsuri particularizate pentru mamele minore, copiii refugiați din Ucraina, cuprinde 59 de măsuri preluate integral din Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care are linii de acțiune diferite față de Recomandarea Consiliului privind Garanția Europeană a Copiilor”, conform unei analize realizată de Dragoș Pîslaru, deputat european și Raportor din partea Renew Europe pentru rezoluția Parlamentului European privind Garanția pentru Copii, trimisă către Edupedu.ro.

„Garanția pentru Copii este șansa României de a oferi celor 1,38 milioane de copii care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială acces la servicii de bază și posibilitatea de a ieși din ciclul vicios al sărăciei. România poate să folosească setul de principii și linii care ghidează din Garanție pentru o implementare eficientă și să utilizeze fondurile necesare să susțină aceste măsuri precum Fondul Social European+ (88 mld euro) și InvestEU (categoria de investiții sociale și competențe – 2,8 mld euro)”, se mai explică în prezentarea lui Dragoș Pîslaru.