Sfârşit pentru „Andor”, seria TV din universul „Star Wars” preferată de critici

Seria TV „Andor”, descrisă adesea de critici drept „cel mai bun serial ‘Star Wars'”, revine miercuri pentru un ultim sezon, inspirat de cărţi de istorie despre războaie şi revoluţii, potrivit creatorului său, Tony Gilroy, transmite duminică AFP, citată de Agerpres.

Lansată pe Disney+ în 2022, această superproducţie a costat peste 645 de milioane de dolari, pentru cele două sezoane ale sale, potrivit revistei americane Forbes.

Seria prezintă începuturile rebeliunii împotriva Imperiului Galactic, de-a lungul celor câţiva ani care au precedat acţiunea din filmul „Rogue One” (2016), urmărind povestea unuia dintre protagoniştii săi, Cassian Andor (Diego Luna).

În lungmetraj, în care un comando rebel se angajează într-o misiune sinucigaşă pentru a fura planurile pentru Steaua Morţii, o armă de distrugere în masă, „avem personaje care sacrifică totul pentru o cauză”, a declarat pentru AFP actorul Diego Luna. Seria spin-off arată „cum ajunge cineva în acel punct”, a rezumat el.

Departe de a se concentra asupra eroului său omonim, „Andor” explorează motivaţiile şi laturile întunecate ale ambelor tabere, urmărindu-l atât pe arhitectul rebeliunii în curs, interpretat de Stellan Skarsgard, cât şi pe acoliţii Imperiului.

Serialul, prevăzut iniţial cu cinci sezoane, a fost recalibrat în timpul filmărilor primei părţi, potrivit creatorului său, Tony Gilroy, autor al ecranizărilor romanelor de spionaj „Jason Bourne”, precum şi al scenariului „Rogue One”.

La semnarea proiectului, „nu aveam nici cea mai vagă idee despre cantitatea de muncă necesară (…); era imposibil din punct de vedere fizic”, a relatat el pentru AFP în timpul unei vizite la Paris.

Drept urmare, al doilea lot de 12 episoade, acoperă o perioadă de patru ani până la „Rogue One” şi se dovedeşte a fi „mult mai intens, mai complex” decât primul, a dat asigurări Diego Luna.

Disney, care a lansat o serie de filme şi seriale din universul „Star Wars”, cu diferite grade de succes, de la achiziţionarea Lucasfilm, în 2012, mizează intens pe această saga pentru a atrage abonaţi la platforma sa.

Cel mai mare succes al său pentru micul ecran, din acelaşi univers, „The Mandalorian”, va avea o lansare în cinematografe în mai 2026, cu titlul „The Mandalorian & Grogu”. Însă, în opinia multor critici, „Andor”, care este mai întunecat, mai politic şi mai realist, iese în evidenţă.

Pentru a descrie naşterea unei revoluţii şi impactul acesteia asupra „oamenilor obişnuiţi”, Tony Gilroy, un autoproclamat „autodidact”, s-a inspirat din cărţile de istorie.

„Am crescut cu o bibliotecă mare şi de îndată ce m-a interesat un subiect m-am educat”, a spus scenaristul, fiul lui Frank D. Gilroy, dramaturg, scenarist şi producător american renumit.

„De 40 de ani citesc cărţi de istorie şi război, despre revolte şi revoluţii” ruse, franceze, engleze, haitiene, române şi chiar mexicane.

Mai precis, al doilea sezon se concentrează pe tema propagandei, prin soarta tragică a oamenilor de pe o planetă numită Ghorman, lucru pentru care a fost nevoie să ne „imaginam o întreagă civilizaţie”, cu economia, limba, cultura, garderoba şi estetica ei.

Mai mulţi actori francezi, inclusiv Thierry Godard – „Engrenages” („Spiral”), „Un village français” („A French Village”) – au fost solicitaţi să formeze această nouă „comunitate” cu o limbă inventată.

„Am fost un mare fan al ‘Un village français’, seria cult de pe (postul) France 3 despre viaţa într-o sub-prefectură imaginară din regiunea Jura, sub ocupaţie germană”, a explicat Tony Gilroy.

„Am avut în minte anumiţi actori. Ne întrebam cum să întruchipăm această cultură Ghorman şi, la un moment, dat am zis: ‘Dacă am avea doar actori francezi?'”, a adăugat el.

Serialul rezonează puternic cu tulburările lumii actuale, pe care Tony Gilroy „nu le-a putut” anticipa când a început să scrie. „Adevărul trist este că istoria (…) se repetă, iar şi iar”, a declarat el. „Într-o manieră narcisistă, avem deseori impresia că trăim vremuri unice”. Dar „tehnologia se schimbă, vocabularul se schimbă, însă dinamica opresiunii şi a rezistenţei” sunt „atemporale”, a spus scenaristul.