Sfârșitul Europei poate aștepta – analiză a presei portugheze

Proiectul european se confruntă cu provocări ample și riscante – dar știrile despre un val gigantic și de neoprit al extremei-drepte s-au dovedit a fi exagerate, arată o analiză a publicației portugheze Diario de Noticias, citată de Rador Radio România.

Macron și Scholz au fost marii perdanți ai nopții alegerilor europene – deși în doze diferite.

Marele cutremur a avut loc în Franța, odată cu victoria extremei-drepte a lui Bardella și Le Pen (mai mult decât dublul voturilor „Besoin d’Europe”, coaliția președintelui Macron). În urmă cu cinci ani, „Rassemblement National” câștigase cu mai puțin de un punct procentual. Duminica trecută, au învins cu 16 puncte și jumătate. În Franța vor avea loc alegeri legislative anticipate, chiar la sfârșitul lunii: rămâne de văzut dacă Macron mai are capacitatea de a-și încheia cel de-al doilea mandat cu o marjă politică – sau dacă va fi condamnat să asiste la ascensiunea extremei-drepte până la cucerirea [Palatului] Elysée, de către Le Pen, în 2027.

Cazul german este destul de diferit. Cei 13,9% ai SPD, cu două puncte procentuale în urma AfD, vor reprezenta aproape un cartonaș roșu din partea electoratului pentru guvernul Scholz – ​​și constituie cel mai slab rezultat din toate timpurile pentru social-democrații din Germania. Dar nu vă faceți griji: extrema-dreaptă a crescut față de 2019 – 11% în urmă cu cinci ani –, dar cei 15,9% sunt chiar cu mult sub ceea ce a ajuns deja să atingă în sondajele pentru alegerile legislative. Și nu putem uita că cel care a câștigat, cu o marjă considerabilă, alegerile europene din Germania a fost CDU/CSU – coaliția de centru-dreapta care a întărit poziția de lider european a Germaniei, cu Kohl și Merkel, deși are ‘nuanțe’ mai de dreapta, pentru a face față creșterii Alternativei pentru Germania.

Chiar și așa, dacă adăugăm cei 30% ai CDU cu aproape 14% ai SPD, cei 12% ai Verzilor și cei 5% ai liberalilor, ajungem la concluzia că ei alcătuiesc un (încă) confortabil 61% din opțiunile clar europene și pro-ucrainene ale electoratului celei mai bogate și mai influente țări din Uniunea Europeană.

Există un fenomen de luat în calcul în cazul german de duminica trecută: BSW (Bündnis Sahra Wagenknecht), un partid de extremă-stânga cu urme de anti-imigrație și cu o poziție pro-rusă, creat de dizidenții din Die Linke, stânga germană, a obținut un îngrijorător 6,2%, aproape triplul scorului partidului inițial (2,7%). Cum se va poziționa acest ciudat BSW în componența familiilor politice din Parlamentul European?

Au mai fost și alte episoade demne de ciudățenie și îngrijorare, precum cei 4,6% ai spaniolului „Se Acabo La Fiesta”, o nouă structură politică de extremă-dreapta, care a debutat cu trei mandate, atenuând astfel rezultatul VOX (sub 10%, șase aleși).

Meloni a obținut o victorie așteptată în Italia (dar nu răsunătoare, cu patru puncte și jumătate mai mult decât PD, de centru-stânga). Și merită să ne uităm la Liga lui Salvini: a înregistrat o scădere de 25 de puncte procentuale (a avut 34% în 2019, a scăzut la 9%).

Da, extremismul și populismul au crescut. Dar mult mai puțin decât se estimase și decât temerile existente. Suma grupurilor ECR și ID ajunge la 132 de europarlamentari – nici măcar nu se pot depăși socialiștii/social-democrații, care s-au menținut la 135. Nu este nici pe departe clar că mulți membri „neînregistrați” ai sfera extremistă și populistă sunt capabili să formeze un nou grup.

PPE a fost marele câștigător: nu numai că și-a menținut întâietatea, ci a ajuns la 191 de mandate. A câștigat în 11 state membre. Socialiștii au câștigat în șase. Liberalii, ECR (dreapta conservatoare și populistă), ID (dreapta radicală și extrema-dreaptă) și membrii neînregistrați au câștigat fiecare în două țări. Stânga a câștigat în Irlanda.

Nu se va mai putea forma o majoritate între PPE, Liberali și Verzi (aceștia au fost marii învinși, coborând la 53), ci va prevala o coaliție centru-dreapta/centru-stânga, în trei, cu PPE, socialiștii și liberalii – rămânând astfel, perfect posibil ca în Parlamentul European să prevaleze un consens lărgit cu privire la chestiuni precum ajutorul pentru Ucraina.

Ceea ce poate fi în joc este „agenda verde” și Green New Deal, teme puternice în perioada 2019-2024, mai ales până la pandemie și la războaie. O veste bună: în patru țări favoritismul populist/extremist nu a fost confirmat – Țările de Jos, Polonia, Suedia, Slovacia.

Sursa: DIÁRIO DE NOTÍCIAS / Rador Radio România / Traducerea: Iulia Baran