Sfiosul guvern Orban. De ce se ferește PNL de soluțiile rapide pentru marile probleme din Justiție

E nevoie de o presiune politică uriașă ca să determini un politician altfel sobru, precum Cătălin Predoiu, să acționeze caraghios, contrazicând flagrant azi ce spunea acum 3 luni. Guvernul Orban refuză categoric să adopte OUG pentru abrogarea sau modificarea din temelii a recursului compensatoriu chiar dacă, urmare a legii promovate de PSD, 507 români au fost uciși, violați sau tâlhăriți de infractori periculoși eliberați mai devreme din penitenciar, potrivit datelor făcute publice chiar de PNL, când era în Opoziție.

Guvernul PNL aplică același refuz categoric de acțiune rapidă pentru multe dintre temele mari cerute de societate la vot sau prin protestele masive ale ultimilor ani:

– Desființarea secției speciale de anchetare a magistraților
– Abrogarea recursului compensatoriu
– Reintroducerea alegerilor în două tururi pentru primari
– Modificarea radicală a PNDL

Și asta în condițiile în care PNL a marșat corect în campania electorală pe aceste subiecte, criticând derapajele îngrozitoare ale PSD și folosind argumentele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO.

Odată ajuns la guvernare însă, PNL a fost lovit de o sfială totală. Iohannis, Orban și Predoiu ne-au spus, pe rând, că exclud OUG pe oricare din temele de mai sus. Executivul se ascunde în spatele unor motivații tehnice sau politice ridicole când refuză aceste minime reparații.

Primul motiv – OUG pe justiție e interzis după referendumul din 2019. E clar însă pentru orice român cu scaun la cap că sensul referendumului a fost de prevenire a derapajelor care reduc independența justiției, așa cum au fost derapajele PSD. Nu cred că abrogarea sau schimbarea din temelii prin OUG a legislației privind recursul compensatoriu și Secția specială ar reprezenta nesocotirea voinței românilor de la referendum. Dimpotrivă.

Al doilea motiv – tehnica legislativă. Există deja în Parlament proiecte pentru SIIJ, recurs compensatoriu, alegeri în două tururi, iar decizii ale CCR interzic asumarea răspunderii pe proiecte similare. Aici, potrivit specialiștilor, ar fi două soluții. Una, cea mai la îndemână pentru juriștii din Ministerul Justiției: promovarea prin asumare legislativă a unor proiecte care să nu fie identice cu cele din Parlament, dar care să modifice radical actuala legislație. A doua: toate aceste proiecte se află în Camera decizională în Parlament, iar PNL ar putea coagula majoritatea necesară adoptării rapide sau respingerii, la fel de rapide, a inițiativelor. Iar dacă vor fi respinse, soluția angajării răspunderii nu mai are nici o piedică.

Sunt convins, de altfel, că actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, exact la aceste soluții se gândea pe 23 august, când îi cerea predecesoarei sale, Ana Birchall, ”să abroge de urgență” legea recursului compensatoriu, pe care o caracteriza drept ”un pericol public continuu”.

Al treilea motiv, cu adevărat ridicol: lipsește consensul politic. Evident că lipsește, că doar de-aia a fost dărâmat guvernul PSD, ca să vină guvernul PNL. De fapt, singurul partid din coaliția ad-hoc care refuză aceste modificări e ALDE, nu întâmplător partidul care a primit maximum posibil de la PNL: menținerea în funcții a tuturor paraziților care căpușează marile firme din energie, menținerea pilelor din ministere și agenții guvernamentale, ba chiar și numirea altor pile din ALDE.

De fapt, aici e cheia refuzului PNL. Orban și partidul știu că dacă promovează o OUG pe una dintre aceste teme spinoase, ea va fi bine primită de public – inclusiv publicul liberal reformist. Iar asta va crea un precedent care-i va forța să folosească OUG inclusiv pentru alegerea primarilor în două tururi ori alte reforme absolut necesare. Or, interesul electoral al PNL s-a schimbat, iar alegerile în două tururi nu mai sunt deloc o prioritate pentru partidul care are pâinea și cuțitul în mână.

• Atitudinea PNL ne mai dă un indiciu despre viitorul comportament politic al partidului. Strâns în menghina angajamentelor care se bat cap în cap din protocoalele cu USR și ALDE pe domeniul Justiției, PNL a ales să respecte promisiunile făcute lui Călin Popescu Tăriceanu. Motivul principal nu e similitudinea de gândire, deși contează și acesta. Ci interesul PNL de a nu potența USR, partid pe care îl vede în continuare drept principalul său adversar pe termen lung.

În condițiile acestor argumente rizibile, ce greutate să mai aibă cererile ministrului Justiției adresate procurorilor pentru combaterea ”energică” a infractorilor, când infractorii sunt protejați în continuare de guvern, la 3 săptămâni de la preluarea efectivă a puterii?

Suntem în fața unui fenomen pe care îl intuiam încă de acum o lună, de la votul care a consfințit instalarea guvernului Orban: un executiv care guvernează cu frâna de mână trasă.

PS: În ședința de guvern de azi am asistat la un moment suprarealist. Premierul Ludovic Orban a expediat chestiunea recursului compensatoriu în fix 5 fraze, anunțând că ”vom găsi cea mai bună soluţie pentru a genera abrogarea prevederilor”. În schimb, premierul și trei miniștri au discutat zece minute despre cazul oilor moarte în nava eșuată din Portul Midia. Cu tot respectul pentru bunăstarea animalelor – și nu e o vorbă în vânt – mi se pare inadmisibil ca premierul României să trateze cauzele care au dus la nenorocirea a 507 oameni la capitolul șamd.