Şi, totuşi, ce-au discutat Trump şi Putin în spatele uşilor închise?

„Un dialog direct, deschis și foarte productiv.” Acesta este modul în care președintele american Donald Trump a descris controversata sa întâlnire de luni de la Helsinki cu liderul rus Vladimir Putin. Reuniunea privată de două ore, despre care cei doi lideri au declarat că a atins o gamă largă de probleme internaționale și regionale, s-a desfăşurat departe de ochii consilierilor şi a presei, în încăpere fiind prezenţi doar doi translatori. Aşa cum s-a anunţat înainte de summit-ul din capitala finlandeză, Trump şi Putin urma să discute despre relațiile dintre cele două ţări, precum şi despre „o serie de probleme de securitate națională.”

Agenda primei reuniuni oficiale dintre cei doi lideri a inclus dosare sensibile, precum războiul din Siria, Ucraina şi acordul nuclear cu Iranul. Controversa legată de amestecul Moscovei în alegerile din Statele Unite şi răspunsurile bizare ale liderului american la conferinţa de presă ce a urmat întâlnirii tête-à-tête au pus însă în umbră restul subiectelor, care par să nu mai intereseze acum pe nimeni. Dar dincolo de această problemă controversată şi de prestaţia discutabilă a preşedintelui Trump, ce anume se ştie despre discuţia pe care cei doi lideri au avut-o în spatele uşilor închise şi care va fi moştenirea reuniunii?

Timp de două ore, președinţii Trump și Putin s-au întâlnit în mod privat, într-o încăpere din Palatul Prezidenţial de la Helsinki, având alături doi interpreţi – câte unul din fiecare tabără. La convorbiri nu au luat parte niciun consilier, diplomat sau reprezentant al media, astfel încât detaliile despre discuţii sunt puţine. Lipsa unui comunicat final oficial n-a făcut altceva decât să intensifice secretomania din jurul întâlnirii.

De altfel, caracterul privat al reuniunii a fost văzut ca problematic încă înainte ca Trump şi Putin să se aşeze la masa de discuţii. Când Casa Albă şi Kremlinul au anunţat simultan că cei doi lideri se vor întâlni singuri, mulți observatori au spus că acest lucru este neobișnuit, mai ales având în vedere acuzaţiile privind relația dintre campania lui Trump şi oficiali ruşi în timpul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite din 2016. La întrebarea CNN, Administraţia americană a afirmat că au existat mai multe motive pentru care Trump a dorit un summit privat: să-l evalueze mai bine pe Putin, să evite intervenţiile în discuţie ale unor consilieri mai conservatori (de exemplu, consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, este cunoscut pentru poziţiile tranşante vis-a-vis de Rusia) şi să împiedice ca detaliile conversației lor să ajungă în presă.

Până în acest moment, aşa cum a remarcat publicaţia Washington Post, aceste detalii nu au ajuns în public. Ceea ce ştim că s-a discutat reiese din declaraţiile celor doi lideri, din interviurile acordate de ei după summit (ambele pentru canalul FoxNews) sau din mesajele tweet destul de criptice trimise de cele două părţi (aşa cum a fost, de exemplu, o postare a Ambasadei Rusiei la Washington, în care se precizează: Ministerul rus al Apărării @MoD_Russia este pregătit pentru implementarea practică a acordurilor în domeniul securității globale convenite la Helsinki între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump”).

Miercuri, preşedintele american a declarat că întâlnirea sa cu Putin va duce la „rezultate mari.” Într-o serie de tweet-uri, liderul american a afirmat: „Atât de multe persoane la cele mai înalte niveluri ale serviciilor de informaţii au apreciat performanța mea la conferința de presă din Helsinki… Putin și cu mine am discutat multe subiecte importante la întâlnirea noastră iniţială. Ne-am înţeles bine, lucru ce a deranjat cu adevărat multe persoane mânioase, care ar fi vrut să vadă un meci de box. Vor veni rezultate mari!”

Ce anume se ştie că s-a discutat

Din cele afirmate la conferinţa de presă comună de la finalul reuniunii de la Helsinki, a interviurilor cu realizatorul Chris Wallace (Putin) şi Sean Hannity (Trump), ziariştii americani au compilat o listă cu lucrurile despre care se ştie, aproape cu certitudine, că au fost discutate de cei doi preşedinţi.

* Interferenţa Moscovei în alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Subiectul a revenit ulterior în timpul conferinţiei de presă, unde comentariile ciudate ale preşedintelui Trump, care „a ţinut partea Rusiei” în detrimentul serviciilor americane de informaţii, au fost criticate vehement de o bună parte a presei şi politicienilor din Statele Unite. Marţi, liderul american a revenit cu clarificări, afirmând că acceptă concluziile spionilor săi că Rusia s-a amestecat în alegerile pentru Casa Albă din 2016.

* „Stabilitatea strategică și securitatea globală, precum și neproliferarea armelor de distrugere în masă,” potrivit declaraţiilor lui Putin, care a afirmat că a dat Statelor Unite „o notă cu câteva sugestii specifice.” Nu se cunosc însă detalii şi nici despre ce „sugestii” ar fi vorba. Trump a spus doar că el și Putin au discutat despre reducerea armelor nucleare în întreaga lume.

* Extinderea „Tratatului de limitare a armelor strategice ofensive,” adică noul Tratat START, care urmează să expire în 2021. Cei doi lideri nu au finalizat termenii unei extinderi a documentului.

* Neamplasarea de arme în spațiu, conform declaraţiilor lui Putin. Acesta a fost, cel mai probabil, un răspuns la anunţul făcut de Trump în urmă cu câteva săptămâni, în care liderul american a vorbit despre crearea unei „Forţe Spaţiale.”

* Reînființarea unui grup de lucru comun privind terorismul a fost un subiect dezvăluit în timpul conferinţei de presă.

* Înființarea unui „grup comun de lucru pentru securitatea cibernetică,” iniţiativă discutată pentru prima dată anul trecut în Europa. Subiectul este unul extrem de important, mai ales în condiţiile în care Rusia este acuzată de desfăşurarea constantă de atacuri cibernetice împotriva unor ţinte din Statele Unite şi alte ţări occidentale. Vinerea trecută, procurorul special Robert Mueller – care conduce ancheta vizând amestecul Moscovei în procesul electoral american – a obţinut inculparea a 12 agenţi ai GRU, serviciul de spionaj al armatei ruse, pentru „eforturi susţinute” de piratare a computerelor unor oficiali ai campaniei electorale a lui Clinton.

* „O multitudine de crize regionale,” între care Siria, Coreea de Nord și Ucraina. În cazul Ucrainei, Putin a sugerat că Statele Unite ar trebui să preseze liderii ucraineni să pună în aplicare acordurile de la Minsk din 2016.

În problema siriană: mulți analiști – precum şi oficiali din administrația Trump – se întrebau înainte de întâlnirea Trump-Putin dacă summit-ul de la Helsinki va avea ca rezultat un fel de „înţelegere” prin care SUA ar putea accepta menţinerea la putere a președintelui sirian Bashar al-Assad, și anexarea Crimeei la Rusia, în schimbul îndepărtării forțelor iraniene din țara sfâșiată de război. Deocamdată, nu se ştie dacă s-a obţinut această învoială între cele două puteri.

* Acordul nuclear cu Iranul (Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA), din care Statele Unite s-au retras în urmă cu două luni. Caracterizându-l drept „dezastruos” şi „îngrozitor,” preşedintele Trump a anunţat în mai retragerea ţării sale din acordul semnat în 2015 şi reimpunerea sancțiunile economice împotriva Iranului, care fuseseră ridicate la semnarea înţelegerii. În întâlnirea sa cu Putin, Trump a subliniat importanța exercitării de presiuni asupra regimului de la Teheran.

* Potrivit afirmaţiilor liderului rus, el şi cu Trump au vorbit despre crearea unui „consiliu de experți care să includă analişti politici, diplomați proeminenți și foști experți militari din ambele țări care să găsească puncte de contact între cele două țări și să caute mijloace pentru a pune relația dintre ele pe o traiectorie de creştere.”

* Vânzările de gaze naturale din Rusia către Europa, inclusiv tranzitul gazelor prin conductele din Ucraina. Foarte probabil, cei doi lideri au abordat subiectul proiectului Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, criticat de ţările est-europene, de Canada şi de Statele Unite. Să nu uităm că, săptămâna trecută, în timpul reuniunii NATO de la Bruxelles, preşedintele Trump a provocat consternarea aliaţilor spunând că Germania – cel de-al doilea stat ca importanţă din alianța de apărare occidentală şi cea mai puternică economie de pe continentul european – este „controlată total” de Rusia, de care este dependentă energetic, el referindu-se exact la acest proiect.

* Criza umanitară din Siria și eforturile comune ale celor două țări la faţa locului.

* Anexarea regiunii Crimeea de la Ucraina, despre care Putin susţine că Trump a afirmat că este ilegală.

Ce se ştie că s-a convenit

Şi aici detaliile sunt foarte puţine. Aşa cum am scris mai sus, un mesaj misterios al Ambasadei Rusiei în Statele Unite a vorbit marţi de „implementarea practică a acordurilor în domeniul securității globale convenite la Helsinki.” Mesajul Ambasadei Rusiei a fost completat de o declaraţie a şefului misiunii ruse la Washington, Anatoli Antonov, care a spus că Vladimir Putin și Donald Trump au ajuns la „importante înţelegeri verbale” în timpul discuțiilor din Finlanda, dar nu există nimic secret despre ceea ce au discutat cei doi lideri. Ambasadorul rus a precizat că discuţiile s-au concentrat pe Siria şi Ucraina.

Nu s-a aflat, deocamdată, care sunt însă aceste acorduri, iar Casa Albă şi Pentagonul nu au oferit niciun fel de detalii, în timp ce un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate (NSC) a declarat că încă „analizează discuția.” Trump nu a menționat încheierea niciunui acord oficial cu liderul rus privind cooperarea militară sau orice altceva de acest fel. Ce se ştie însă că s-a convenit sunt următoarele:

* Protecția frontierei dintre Siria și Israel și revenirea la acordul de dezangajare din 1974. Cei doi lideri au convenit în mod activ asupra nevoii de a garanta securitatea Israelului în faţa amenințării reprezentate de prezența iraniană permanentă în Siria. Israelul nu a primit însă niciun fel de angajamente specifice din partea lui Trump sau Putin. Cel puţin, nu în mod public.

* Crearea unui „grup de lucru la nivel înalt” al liderilor de afaceri din Statele Unite şi Rusia.

* Menținerea liniilor de comunicare destinate combaterii terorismului, aici intrând şi eradicarea Statului Islamic.

* Angajamentul lui Putin de a colabora cu Statele Unite în problema Coreei de Nord. Într-un mesaj tweet, Trump a scris miercuri că a obținut din partea lui Putin promisiunea de a ajuta în negocierile cu regimul de la Phenian, dar nu a spus cum se va întâmpla asta. „Rusia a fost de acord să ajute cu Coreea de Nord, unde relațiile cu noi sunt foarte bune și procesul se mișcă,” a afirmat el. „Nu este nici o grabă, sancțiunile rămân! Beneficii mari și un viitor interesant pentru Coreea de Nord la sfârșitul procesului!”

Agenția rusă de știri RIA a relatat, citând reprezentantul Moscovei în Phenian, că un summit între liderii Rusiei și Coreei de Nord este „pe ordinea de zi” și că ar fi „logic” ca ideea ridicării sancțiunilor să fie menţionată.

* Organizarea unei reuniuni după summit-ul de la Helsinki, la care vor participa inclusiv membrii consiliilor de securitate ale fiecărei țări.

* Putin „va examina” acuzațiile împotriva a 12 ofițeri de informații din Rusia, acuzaţi recent de procurorul special america de implicare în alegerile prezidenţiale din SUA. Trump a îmbrățișat sugestia lui Putin ca lui Mueller să i se permită să meargă în Rusia să-i intervieveze pe cei acuzaţi, deși liderul rus a cerut ca, în schimb, Moscova să aibă dreptul să intervieveze americanii pe care îi acuză de diverse infracţiuni. În zilele care au rumat reuniunii de la Helsinki, Rusia a anunţat planuri de a-i acuza de infracţiuni financiare pe mai mulți cetăţeni americani, inclusiv pe fostul ambasador Michael McFaul.

Ce nu s-a discutat

* Felul în care sunt trataţi criticii lui Putin, care sunt persecutaţi şi hărţuiţi constant, mulţi dintre ei ajungând în închisoare. Nu puţini sunt cei care au sfârşit asasinaţi, toate dovezile arătând că în spatele crimelor s-a aflat mereu o motivaţie politică.

* Cei doi preşedinţi nu au abordat subiectul exerciţiilor militare NATO care urmează. Atunci când întâlnirea Trump-Putin a fost anunţată, unele voci s-au temut că liderul de la Kremlin va încerca să-l convingă pe Trump să-și reducă angajamentele militare în Europa – compromițând în mare măsură țările din NATO împotriva agresiunii rusești. Nu există niciun indiciu că acest lucru s-a întâmplat la Helsinki.

* Nu există, de asemenea, niciun detaliu că Trump şi Putin au discutat despre otrăvirea fostului spion rus Sergei Skipal şi a fiicei acestuia. Atacul, care a avut loc în primăvară în Marea Britanie, a dus la tensionarea relaţiilor dintre Londra şi Moscova, precum şi la expulzarea a zeci de diplomaţi ruşi din Statele Unite şi alte ţări occidentale.

* Nu s-a menţionat nimic despre sancţiunile impuse Rusiei după anexarea Crimeei. Conform declaraţiilor lui Putin, Trump a spus doar că vede anexarea regiunii ucrainene ca pe un act ilegal.

Dincolo de momentele ei controversate, reuniunea dintre Trump şi Putin a fost un moment important nu doar pentru Statele Unite şi Rusia, ci pentru întreaga planetă, însă detaliile convorbirilor lipsesc aproape complet. Nu e de mirare că congresmenii americani vor acum ca secretarul de stat Mike Pompeo să explice Congresului ce s-a întâmplat la Helsinki. Senatorii doresc ca şeful diplomaţiei de la Washington „să ne spună dacă s-a încheiat vreun acord în acea întâlnire de două ore,” a rezumat senatorul GOP Lindsey Graham (Carolina de Sud) frustrarea politicienilor americani.

Liderul senatorilor democraţi, Charles Schumer (New York), a spus şi el că audierea oficialilor americani pentru a afla ce s-a discutat la summit-ul Trump-Putin e necesară, fiind o chestiune de securitate naţională. Poporul american are dreptul să ştie dacă liderul de la Casa Albă i-a promis ceva omologului său de la Kremlin, a afirmat Schumer. Într-o scrisoare trimisă liderului de la Casa Albă, şase dintre cei mai importanţi congresmeni democraţi au precizat că vor să știe despre orice discuție privind schimbarea acordurilor de securitate internațională, dacă Trump și-a asumat angajamente legate de prezența Statelor Unite în Siria sau legate de exercițiile militare ale NATO. Ei doresc ca, pe lângă Pompeo, Congresul să îl audieze pe ambasadorul american în Rusia, Jon Huntsman, precum şi pe secretarul Apărării, Jim Mattis.

În plus, democraţii şi-au exprimat dorinţa ca translatorul american prezent la întâlnirea lui Trump cu Putin să depună mărturie sub jurământ. Maria Gross, angajată a Departamentului de Stat, ar putea să fie chemată în faţa congresmenilor americani. Solicitările pentru audierea ei s-au intensificat miercuri, mai ales că, fiind un angajat finanțat de contribuabili, Gross a depus un jurământ pentru a proteja Constituția, la fel ca toți funcționarii publici federali. „Avem nevoie de mărturia publică a singurului american care a participat la această întâlnire pentru a ne asigura că Trump nu a subminat în continuare serviciile noastre de informații sau agenţiile de securitate,” a scris un politician democrat. „Având în vedere concesiunile publice ale lui Trump către Putin… Congresul și publicul american merită să cunoască detaliile conversației lor private,” a afirmat el. Nu se ştie deocamdată dacă Gross va fi chemată în faţa Congresului. Dacă acest lucru se va produce, se aşteaptă ca mărturia ea să înlăture misterul şi să facă cât de cât lumină în ceea ce priveşte discuţiile şi înţelegerile încheiate la Helsinki.

Surse: Washington Post, Jerusalem Post, RT, The Hill, FoxNews, Reuters, Al Jazeera, Independent, Daily Mail

Foto: Casa Albă