Sibiu, leagănul potrivit pentru o nouă Europă?

Sibiul s-a dorit a fi sinonim cu o „nouă speranță” pentru Europa. Dar summit-ul de referință care va avea loc în luna mai în orașul românesc este tot mai umbrit de șmecheriile și greșelile țării gazdă, potrivit unui articol publicat de Euractiv.com.

Președinția rotativă a României la UE a început cu stângul. Țara a fost prost pregătită pentru a-și asuma rolul de lider în rândul celor 28 de state membre într-unul din momentele cele mai sensibile ale blocului comunitar. Așteptata ieșire a Regatului Unit, alegerile europene, urgența de a încheia dosarele legislative esențiale înainte de sfârșitul mandatului și discuțiile dificile pentru aprobarea bugetului Uniunii pentru șapte ani nu au fost decât câteva dintre sarcinile herculeane care așteptau pe masa sa, se arată în articol.

Chiar dacă țara este bine pregătită din punct de vedere tehnic, „guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezideze țările din UE”, s-a lamentat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în decembrie – prea târziu pentru a schimba ceva.

Totuși, instituțiile sperau că situația se va îmbunătăți odată cu începerea președinției române și că summit-ul de la Sibiu ar putea încă să transmită „o perspectivă puternică pentru viitor”, așa cum au dorit Juncker și mulți alții.

În timp ce își manifestă aptitudinile în unele din trialogurile sensibile ale UE, România însăși s-a mutat de la rău la mai rău. Contribuind la deteriorarea situației statului de drept, guvernul a făcut tot posibilul pentru a o bloca pe fosta șefă DNA Laura Codruța Kövesi să devină procuror european. Păcatul ei: a încercat să-și facă treaba prea bine, scrie Euractiv.

Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, a acuzat prognoza economică a Comisiei Europene. El a acuzat Comisia pentru o „sistematică” subestimare a creșterii, care a avut un impact asupra apetitului investitorilor și a crescut costurile de credit.

Ministrul nu a fost prea fericit cu prognoza Comisiei Europene privind creșterea economică de 3,8% pentru acest an, față de 5,5% cât este prevăzută în bugetul pe care l-a aprobat Parlamentul român. Și avea motive să fie suspicios. Între 2015 și 2017, cifrele finale ale PIB-ului anunțate de Eurostat au fost vizibil mai mici decât proiecțiile de iarnă ale Comisiei (2,7% față de 3,9% în 2015, 4,1% față de 4,8% în 2016 și 4,4% față de 6,9%).

Dar el nu a exprimat poziția Consiliului sau un rezumat al discuției care a avut loc în acea zi cu privire la previziunile de iarnă ale Comisiei, în mod onest, așa cum procedează președințiile. Mai degrabă a adus lupta internă la scena europeană. se arată în articol.

„Luați-o ca o recomandare a președinției române”, le-a declarat el reporterilor și oficialilor UE.

Euractiv notează că, în această săptămână, țara a atins un nou prag prin lansarea unei anchete penale în ceea ce-i privește pe comisarii Frans Timmermans și Vera Jourova în legătură cu presupusele afirmații false din raportul despre statul de drept în România. O nouă provocare aruncată în fața UE doar pentru a înscrie câteva puncte înaintea alegerilor europene.

De altfel, raportul executivului european a concluzionat în noiembrie anul trecut că România face pași înapoi în lupta împotriva corupției și în privința reformelor judiciare.

După un proces lung și dificil care a început la summit-ul de la Bratislava după referendumul din Marea Britanie în 2016, Sibiul a reprezentat oportunitatea pentru liderii UE de a crea o viziune pe termen lung pentru susținerea valorilor europene, aflate, în ultimul timp, în retragere.

Euractiv subliniază că summit-ul riscă să fie întunecat de o națiune gazdă mai preocupată de interesele sale pe termen scurt decât de protejarea drepturilor și a legilor. Este acesta leagănul potrivit pentru viitorul Europei?

Foto: Sibiu / Shutterstock