Simbolul puterii nomenclaturii, celebrele străzi Primăverii și Herăstrău din București, la a doua tentativă de a fi „învinse” de disidența anticomunistă Monica Lovinescu & Virgil Ierunca. Autorul inițiativei: „Cartierul Primăverii nu-și schimbă denumirea”

La 100 de ani de la nașterea Monicăi Lovinescu, voce din exil a radioului Europa Liberă și simbol al disidenței anticomuniste, în București se fac demersuri pentru redenumirea B-dului Primăverii după numele jurnalistei și criticului literar care a trăit la Paris. Numai că bulevardul ales să-i poarte numele în București este reprezentativ pentru opulența regimului totalitar împotriva căruia Monica Lovinescu a luptat în cea mai mare parte a vieții sale.

Proiectul „ruperii complete de trecutul comunist” al zonei Primăverii a fost inițiat în 2022, la 33 de ani de la căderea Cortinei de Fier – comunismului, de doi consilieri generali de la PNL și doi de la USR, însă solicitarea datează din 2008 și le aparține lui Vladimir Tismăneanu (istoric) și Horia Roman-Patapievici (filosof), susținută ulterior de scriitorul Gabriel Liiceanu.

Străzile Primăverii și Herăstrău au fost alese intenționat, ca având rezonanță comunistă, se arată în inițiativă, cu scopul îndepărtării complete a simbolurilor pe care regimul comunist și-a fondat existența în București. Numele de „Primăverii” a fost dat bulevardului în 1964, în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, înainte de epoca de aur a lui Nicolae Ceaușescu când strada a fost închisă circulației, iar strada adiacentă, Herăstrău, a fost numită astfel în timpul celui de-al doilea Război Mondial, în 1942. Blazonul comunist al B-dului Primăverii și al nomenclaturii s-a construit în jurul vilei lui Nicolae Ceaușescu, ocupată de acesta din 1965, transformată acum în muzeu, și prin reședințele pe care șefii comuniști le aveau în apropierea șefului lor, făcând din Cartierul Primăverii „o fortăreață a puterii și privilegiilor”.

Acum, proiectul redenumirii străzilor a fost readus pe ordinea de zi a Consiliului General din 31 octombrie, după un aproape un an, decembrie 2022, când a fost retras de inițiatori de la vot. Chiar dacă proiectul redenumirii străzilor Primăverii&Herăstrău în Monica Lovinescu&Virgil Ierunca este inițiat de membrii majorității din CGMB, PNL și USR, surse politice spun că este posibil un boicot al unor consilieri generali ai PNL, astfel încât proiectul să nu fie adoptat. Principalele obiecții ar fi: de ordin politic, că s-ar pierde voturi la alegerile locale din Cartierul Primăverii, populat de urmași ai nomenclaturii comuniste, cartierul și-ar schimba denumirea istorică, fie ea și cu rezonanță comunistă, un al treilea motiv fiind de ordin tehnic, acela al obligativității ca locuitorii să-și schimbe cărțile de identitate cu noile nume de străzi.

Unul dintre cei mai vocali inițiatorii proiectului, Cătălin Deaconescu (PNL), spune că denumirea cartierului va rămâne la fel, „Primăverii”, chiar dacă principalul bulevard își va schimba numele în Monica Lovinescu. Legat de argumentul rezidenților, în prezent, Bd. Primăverii și Str. Herăstrău mai au 250 de locuitori, străzile fiind ocupate în cea mai mare parte de clădiri de birouri și de restaurante. Totodată, el înlătură argumentul privind birocrația la schimbarea denumirii, întrucât rezidenții nu vor trebui să plătească pentru schimbarea cărții de identitate, costurile sunt acoperite de Primăria Capitalei, în plus se va trece în curând la cărți de identitate europene, care se eliberează gratuit.

Proiectul său și al colegilor din PNL Răzvan Socolovici și USR, Nicorel Nicorescu și Sanda Hristudor, este a doua oară la vot în Consiliul General al Municipiului București, la un an distanță de când a fost inițiat. Prima dată a fost retras de pe ordinea de zi după ce criticile ce au venit din partea Prefectului Capitalei, pe atunci Toni Greblă (ex-PSD), care a avizat negativ propunerea. „Noi îi onorăm pe Ierunca și pe Lovinescu nu pentru activitatea de critici literari ci cea de membri ai exilului anticomunist românesc”, a afirmat inițiatorul liberal Cătălin Deaconescu, care a menționat că i s-au propus alte zone mai puțin semnificative pentru străzi, lângă alți critici literari, cum ar fi strada Eugen Lovinescu din zona Titulescu.

•  Monica Lovinescu, jurnalistă și critic literar, a fost cea mai importantă voce feminină a exilului românesc. Încă din tinerețe a publicat pagini literare, cronică dramatică. În 1974, tânăra scriitoare a obținut o bursă a statului francez și a plecat la Paris. Până în 1975 realizează emisiuni literare și muzicale la Radiodifuziunea Franceză, iar din 1962 trece la microfonul Radio România Liberă unde va lucra până în 1992, la închiderea postului. După 1990, cărțile Monicăi Lovinescu au fost publicate de Editura Humanitas, în principal cronicile literare citite la radio România Liberă. Prin testament, Monica Lovinescu și-a donat casa din Paris statului român, pentru a deveni un loc de studiu pentru cercetători.

• Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru) a fost critic literar, publicist și poet român. A trăit în Franța și s-a căsătorit cu Monica lovinescu. A debutat în ziaristică la ziarul Timpul, iar între 1940-1944 a colaborat cu reviste literare și la săptămânalul Vremea. Virgil Ierunca a părăsit țara în anul 1974, primind o bursă din partea guvernului francez. Din 1990, Virgil Ierunca a revenit periodic în țară. A fost membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din România.

O altă acțiune a Primăriei Capitalei prin care vor fi omagiați disidenții anticomuniști va fi în noiembrie. O statuie dedicată Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca urmează să fie dezvelită pe 19 noiembrie în București, într-un alt cartier cu rezonanță parțial nomenclaturistă, Cartierul Cotroceni din Sectorul 5. Grupul statuar ce va fi amplasat la intersecția str. Dimitrie Drăghiescu și Petre Herescu) a fost donat Primăriei Capitalei de către Fundația Humanitas Aqua Forte.