Sindicaliștii de la Poștă anunță proteste la Guvern: Starea avansată de sărăcie a salariaţilor Poştei Române. Pentru 17.000 dintre angajaţi, adică pentru aproape 80% din întreg personalul, salariul net lunar este sub 1700 lei

Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România, care reprezintă aproximativ 17.000 de salariaţi din CN Poşta Română, organizează pichete de protest în faţa sediului Guvernului, în perioada 25 – 27 mai, principalele nemulţumiri fiind starea de sărăcie avansată a angajaţilor şi refuzul directorului general al companiei de a negocia majorări salariale.

„Starea avansată de sărăcie a salariaţilor Poştei Române. Pentru 17.000 dintre angajaţi, adică pentru aproape 80% din întreg personalul, salariul net lunar este sub 1700 lei, la limita traiului de subzistenţă, în condiţii de muncă foarte grea, solicitantă, de uzură. Refuzul categoric al directorului general de a accepta orice negociere referitoare la majorări salariale pentru angajaţi, în sfidarea numeroaselor cereri ale SLPR şi fără a ţine seama de creşterea constantă a preţurilor la energie, combustibili şi produse alimentare.

Iminenţa pierderii unui număr semnificativ de locuri de muncă din rândul agenţilor poştali, al factorilor, oficiantelor, diriginţilor, lucrătorilor din tranzite în urma introducerii unor posibile automatizări, dar şi în lipsa abordării unor noi linii de business”, se precizează în comunicatul în care sindicatul prezintă nemulţumirile care au generat declanşarea acţiunii de protest.

Sindicaliştii acuză şi iniţiativele conducerii companiei de a elimina din contractul colectiv de muncă articolele prin care sunt protejate locurile de muncă şi drepturile salariaţilor. Potrivit acestora, principalele ţinte vizate în vederea şubrezirii contractului colectiv de muncă sunt: eliminarea dreptului sindicatului de a fi parte activă în elaborarea şi evaluarea normelor de muncă, aplicarea rezultatelor normării, fără negocierea cu sindicatul şi eliminarea salariilor compensatorii la concediere – minima protecţie pe care o mai oferă angajatorul unui om concediat după zeci de ani de muncă.

În continuare, reprezentanţii angajaţilor invocă nedreptatea socială promovată de directorul general prin neplata drepturilor băneşti cuvenite, prin sistarea plăţii orelor suplimentare şi a sporului de continuitate pentru salariaţii care sunt obligaţi să preia suplimentar activitatea angajaţilor plecaţi din unitate, ale căror posturi rămân ocupate din cauza salariilor mult prea mici în raport cu volumul, complexitatea şi responsabilitatea muncii.

Mai mult, aceştia acuză o majorare a salariilor pentru aproximativ 200 de angajaţi preferaţi ai directorului, aparţinând personalului funcţional, şi angajarea, de la venirea în companie a actualului director, a unui număr de aproximativ 200 de angajaţi TESA, pentru ca apoi să procedeze la concedierea altora.

Printre nemulţumiri se mai numără lipsa uniformelor, a echipamentelor de muncă şi protecţie, precum şi condiţiile improprii de muncă în spaţiile în care munceşte cea mai mare parte a angajaţilor şi în care sunt primiţi clienţii Poştei Române şi intenţia de modificare a organigramei şi efectuarea de concedieri colective, fără a oferi sindicatului, conform legii, informaţiile necesare referitoare la modul în care va funcţiona compania după aplicarea modificărilor.

Totodată, sindicaliştii arată că actuala conducere a companiei nu are o preocupare reală pentru creşterea veniturilor şi nu a lansat nicio linie nouă de afaceri, niciun contract care să ofere speranţă angajaţilor.

„Toate acestea într-o perioadă în care toate companiile de profil au prosperat şi şi-au dublat sau chiar triplat veniturile.

Memorandumul privind strategia de dezvoltare a Poştei Române, elaborat şi promovat de actualul management, prin care conducerea actuală doreşte să îndrepte compania spre restrângerea numărului de puncte de lucru cu prezenţă umană şi automatizarea acestora, ceea ce va conduce la diminuarea drastică a numărului de personal din rândul celor cu foarte mici şanse de reintegrare profesională în alte domenii.

Nu se regăseşte în acest document nici o referire la nevoia de a investi în creşterea capacităţii profesionale a lucrătorilor sau în adaptarea abilităţilor lor în utilizarea noilor tehnologii. Pur şi simplu, noi, salariaţii nu existăm!”, subliniază documentul citat.