Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare avertizează că va declanșa proteste de stradă în cazul în care Guvernul nu va elabora un sistem de salarizare echitabil şi unitar în sectorul public

Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) solicită Guvernului să elaboreze un sistem de salarizare echitabil şi unitar în sectorul public precum şi promovarea actului normativ privind suplimentarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), în condiţiile în care există riscul declanşării unor acţiuni de protest din cauza problemelor din sistem şi a nemulţumirilor salariaţilor, relatează Agerpres.

SNIF este afiliat Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA”, reprezentativă la nivel naţional, ce reuneşte 38 de federaţii sindicale la nivel de sector şi coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.

Potrivit unui comunicat oficial, sindicaliştii SNIF mai cer aprobarea Memorandumului privind ocuparea posturilor vacante din cadrul ANIF şi asigurarea condiţiilor de muncă şi a drepturilor salariale conform legislaţiei muncii.

„Biroul Executiv Central al Sindicatului Naţional Îmbunătăţiri Funciare, sindicat afiliat Confederaţiei Naţionale Sindicale ‘Cartel Alfa’, întrunit în data de 26.05.2023 a constatat: îngreunarea desfăşurării activităţii sectorului de îmbunătăţiri funciare ca efect al implementării prevederilor OUG 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; eşecul negocierilor pentru introducerea în textul noii legi de salarizare a personalului din sectorul bugetar, a unor clauze care să elimine inechităţile şi să coreleze complexitatea muncii cu nivelul de salarizare. Aceste elemente se adaugă problemelor legate de nivelul scăzut de salarizare, subdimensionarea personalului şi riscurile activităţii, ceea ce a accentuat starea de tensiune din rândul membrilor de sindicat”, se arată în comunicat.

Sindicaliştii afirmă că infrastructura de îmbunătăţiri funciare este un sector vital al economiei, cu atât mai mult în contextul ameninţărilor globale la securitatea alimentară care s-au accentuat în ultima vreme şi în condiţiile în care ţara noastră a fost afectată în ultimii ani de grave calamităţi naturale, secetă prelungită şi inundaţii datorate modificărilor climaterice şi a încălzirii globale.

„În strategia guvernului sunt prevăzute investiţii pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural, cu finanţare consistentă, (atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene), în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător. Pentru ca aceste investiţii să poată fi realizate şi să aibă rezultatele dorite, este nevoie de oameni bine pregătiţi, corect remuneraţi şi suficienţi pentru toate activităţile. În cadrul ANIF, salariaţii desfăşoară activităţi specifice şi complexe ce nu se regăsesc în nici o altă structură economică, acţiuni de prevenire şi diminuare a efectelor calamităţilor naturale, a fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice (în caz de inundaţii, alunecări de teren, cutremure, secetă etc.). 67% din personal lucrează în staţii de pompare a apei, sunt lucrători cu înaltă calificare, cu experienţă în activitate şi sunt supuşi unui cumul de factori de risc”, precizează sindicaliştii.

Potrivit sursei citate, insuficienţa numărului de angajaţi duce la încălcarea normelor şi normativelor de personal, a prevederilor legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă, la imposibilitatea acordării drepturilor salariale prevăzute de legislaţia muncii. Concediile de odihnă şi compensarea orelor suplimentare nu pot fi acordate corespunzător din cauza lipsei de personal, iar plata orelor suplimentare sau altor drepturi este blocată prin legislaţie, mai spun sindicaliştii din îmbunătăţiri funciare.

Alte probleme semnalate de sindicalişti vizează subdimensionarea schemei de personal, neacordarea drepturilor salariale, condiţiile periculoase de muncă care sunt factori ce conduc la imposibilitatea desfăşurării activităţii în condiţii normale şi pot avea consecinţe deosebit de grave, precum zădărnicirea efortului financiar făcut pentru reabilitarea infrastructurii; afectarea siguranţei alimentare, a siguranţei circulaţiei şi a siguranţei naţionale (prin riscul de rupere a digurilor şi a barajelor, prin alunecări de teren, inundaţii – s-au accentuat fenomenele de deşertificare, surpări de teren sau de înmlăştinire, însoţite de bolile specifice) şi nerespectarea acordurilor internaţionale ce reglementează volumele de apă ce trec în ţările vecine (în judeţele de frontieră).