Sindromul Alpha-gal, alergia la carnea roșie cauzată de mușcăturile de căpușe, este în creștere / Cum să îl recunoaștem / Persoanele care au grupurile sanguine B și AB sunt mai protejate

Este posibil să deveniți alergic la carnea roșie după o mușcătură de căpușă? Răspunsul este da. Sindromul alfa-gal (Ags) este determinat de producerea de IgE (imunoglobulină E) specifice împotriva disacaridei galactoză-α-1,3-galactoză (alfa-gal), un zahăr prezent în membranele celulare ale multor mamifere, dar nu la om, informează Corriere della Sera.

Nu este clar ce determină producerea IgE și reacțiile alergice ulterioare la alimente tolerate anterior, dar în majoritatea cazurilor simptomele sunt precedate de o mușcătură de căpușă.

Ags, care se manifestă prin hipersensibilitate la ingestia de carne roșie, dar și la medicamentele care conțin alfa-gal (de exemplu, cetuximab, un anticorp monoclonal), este cauzată de mușcătura unor căpușe specifice: Amblyomma americanum (numită „căpușa stea singuratică”, întâlnită în SUA) sau Ixodes scapularis („căpușa cerbului”, întâlnită tot în SUA); Ixodes holocyclus („căpușa paraliziei”, Australia); Ixodes ricinus („căpușa pădurii”, Europa); Ixodes nipponiensis („căpușa tare japoneză”, Asia).

Potrivit unui studiu al Universității Carolina de Nord din Chapel Hill (SUA), publicat în revista PLOS Climate, sindromul alfa-gal poate fi în creștere în SUA (dar probabil nu numai) din cauza modificării habitatului faunei sălbatice.

Cercetătorii au analizat date de la 462 de pacienți cu Ags și modele bazate pe factori de mediu pentru a evalua dacă riscul de Ags este legat de fragmentarea habitatului în Carolina de Nord, Carolina de Sud și Virginia.

În SUA, numărul de cazuri a crescut de la 24 în 2009 la peste 34.000 în 2019, dar boala este prezentă în întreaga lume.

„Schimbările antropice în utilizarea terenurilor, cum ar fi reducerea pădurilor și urbanizarea, au fost legate deun risc crescut de boli transmise de căpușe- explică cercetătorii. Oamenii au invadat habitatul căpușelor, în timp ce teritoriile în care pot trăi aceste artropode s-au extins din cauza schimbărilor climatice”, se precizează în studiu.

Simptomele Ags apar 2 până la 6 ore după consumul de carne sau alte produse de origine animală: acestea pot varia de la ușoare până la amenințătoare de viață și includ urticarie sau erupții cutanate, greață/vomite, crampe stomacale, arsuri la stomac, diaree, tensiune arterială scăzută, balonare, amețeli/febrilitate, tuse sau dificultăți de respirație. Pentru diagnostic, se utilizează testul de determinare a IgE specifice alfa-galului și raportul dintre IgE alfa-gal și IgE totale.

Alpha-gal – explică Review of Paediatric Immunology and Allergology – este prezent la toate mamiferele non-primate (vită, porc elan, ren, miel, dar și mamifere mici precum veverița sau castorul) și se găsește în carne, organe interne și derivate (precum lapte și produse lactate).

Este rezistent la căldură și, prin urmare, este prezent și în produsele prelucrate industrial, cum ar fi alimentele (în special gelatina conținută în sosuri, bezele, agenți de îngroșare pentru iaurt sau creme, bomboane preparate gata preparate) și medicamente (anticorpi monoclonali, vaccinuri, recombinanți pentru substituenți ai factorilor de coagulare, enzime pancreatice, anticoagulante, capsule, siropuri, spray-uri nazale) și, de asemenea, în antidoturi împotriva veninului de șarpe.

Alpha-gal este prezent și în carrageenan, o gelatină utilizată pe scară largă în industria alimentară, obținută prin fierberea anumitor alge roșii. Este utilizată ca agent gelifiant și clarifiant în spray-urile de fructe, în unele brânzeturi, ca agent hidratant pentru conservele de pește și pui, în tofu, în preparatele din lapte formulat și în pastele de dinți. Netichetele produselor alimentare îl identifică ca E407.

Este important să ne amintim că alfa-galul este, de asemenea, prezent în înlocuirea valvelor cardiace la animale (porcine sau bovine) și că sensibilizarea alergică a fost asociată cu degenerarea precoce a valvelor și cu cazuri de anafilaxie peri- și post-operatorie după înlocuirea valvelor la subiecții cu Ags.

Primele rapoarte de caz privind o posibilă asociere între reacțiile după ingerarea cărnii și o mușcătură anterioară de căpușă datează de la finalul anilor 1980, dar abia în 2013 un grup de cercetători suedezi a demonstrat prezența alfa-galului în tractul intestinal al căpușei Ixodes ricinus și că mușcătura acesteia este cea care inoculează la om, determinând producerea ulterioară de IgE specifice.

După diagnostic, dieta de excludere alimentară presupune eliminarea, dar și altele mai puțin frecvente, precum renul sau bizonul, și mamifere mici, precum veverițele).

Pacientul trebuie să evite atât carnea, cât și produsele din carne, în special organele interne (splina, ficatul) și grăsimile precum untura, bulionul gata preparat și gelatina. Pacientul sau părinții, în cazul unui minor, trebuie să se obișnuiască să citească ingredientele deoarecede multe ori alimentele considerate a fi „inofensive” pot conține alfa-gal (sosuri, preparate din mezeluri, dulciuri).

În unele cazuri, chiar și produsele lactate ar trebui evitate. Foarte important, trebuie depuse toate eforturile pentru a evita alte mușcături de căpușe, care pot crește titlul de IgE specifice și riscul de a dezvolta reacții alergice chiar și la alimente tolerate anterior.

Nu este clar dacă este posibilă vindecarea de sindromul alfa-gal. Nivelul IgE scade adesea la persoanele care reușesc să evite alte mușcături de căpușă (după prima care a declanșat alergia), dar gradul de scădere variază de la pacient la pacient.

În sfârșit, există un factor de protecție: grupurile sanguine B/AB reprezintă un fel de „scut” împotriva bolii, datorită similitudinii dintre structura alfa-galului și antigenul B. Numeroase studii au arătat că subiecții cu grupa sanguină B sau AB sunt subreprezentați în serii de cazuri de pacienți cu Ags și, în orice caz, produc mai puține IgE.