Sindromul de fermentație intestinală: să te simți beat fără să fi băut nimic / O femeie de 50 de ani a ajuns la urgențe în stare de ebrietate din cauza unei boli la stomac

Să te simți beat fără să fii băut niciun pahar de alcool: asta li se întâmplă celor care suferă de sindromul de auto-brewery (Abs), sau sindromul de fermentație intestinală, o boală rară caracterizată prin niveluri ridicate de etanol în sânge, cu un consum redus sau inexistent de alcool, scrie Corriere della Sera.

Un caz specific al acestei afecțiuni, în care ciupercile intestinale produc alcool prin fermentație, este descris în Canadian Medical Association Journal de către medici de la Universitatea din Toronto.

Este relatată povestea unei femei de 50 de ani care a mers la camera de urgență de șapte ori în doi ani cu simptome tipice „mahmurelii” (somnolență diurnă extremă, vorbire confuză), fără să fi consumat o picătură de alcool.

Pacienta, care fusese complet abstinentă de ani de zile, avea niveluri ridicate de etanol în sânge și respirație „alcoolică”. Ea le-a spus medicilor că în ultimii cinci ani suferise de infecții recurente ale tractului urinar (tratate cu antibiotice) și de reflux gastroesofagian.

La cea de-a șaptea vizită la urgențe, femeia avea un nivel foarte ridicat de etanol în sânge: 285 miligrame pe decilitru (în Italia, limita de alcoolemie pentru a conduce este de 50 mg/dl). Abia atunci medicii au emis ipoteza sindromului, prescriindu-i fluconazol, un medicament antifungic. Sindromul este extrem de invalidant: după fiecare vizită la urgențe, pacienta nu a putut lucra timp de una sau două săptămâni din cauza somnolenței persistente, care i-a răpit și pofta de mâncare. Letargia s-a rezolvat în câteva săptămâni, dar a reapărut punctual după una sau două luni.

Femeia a fost apoi evaluată de un dietetician, care i-a sugerat o dietă săracă în carbohidrați. După o lună de tratament cu fluconazol și o dietă săracă în carbohidrați, simptomele s-au rezolvat și au rămas absente timp de patru luni. Cu toate acestea, când femeia a început să crească aportul de carbohidrați, a apărut o recidivă. Prin urmare, aceasta a reluat administrarea de fluconazol și a redus aportul de carbohidrați până când simptomele s-au rezolvat.

Aceasta este dieta săracă în carbohidrați recomandată pacientului de către dietetician:

mic dejun: chifteluță vegetariană (burger), ou fiert, omletă cu legume (spanac, ceapă, ardei și roșii), avocado, conopidă prăjită, migdale uscate

prânz: pui la grătar cu castraveți și salată verde sau supă de linte;

cină: pui, somon sau miel, cu o lingură de orez sau o lingură de dahl (mâncare de legume) sau salată;

băuturi: apă, cafea sau ceai fără zahăr.

Sindromul de fermentare intestinală a fost descris pentru prima dată în 1952 în Japonia. Se crede că acesta apare atunci când anumite microorganisme, capabile să fermenteze alcoolul din carbohidrați, reușesc să se impună asupra florei intestinale sănătoase.

Este o afecțiune foarte rară, dar boli precum diabetul, bolile hepatice, tulburările de dismotilitate intestinală și bolile inflamatorii intestinale o pot favoriza, prin mecanisme care contribuie la creșterea nivelului de glucoză din sânge și la reducerea metabolismului etanolului.

În cazul pacientului tratat la Toronto, medicii au emis ipoteza că utilizarea recurentă a antibioticelor și a inhibitorilor de pompă de protoni ar fi putut produce o disbioză intestinală care a dus apoi la fenomenul de fermentare.

Ciupercile cel mai des implicate în sindromul de auto-benzină sunt Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere) și anumite specii de Candida, inclusiv C. albicans, C. tropicalis și C. glabrata. Nu este clar dacă și bacteriile joacă un rol, dar, potrivit unui studiu recent, Klebsiella pneumoniae este, de asemenea, responsabilă pentru această tulburare. Cel mai frecvent utilizat medicament este fluconazolul, eficient împotriva S. cerevisiae și C. albicans, combinat – ca în cazul descris mai sus – cu o dietă săracă în carbohidrați. Probioticele sunt utile în refacerea bacteriilor intestinale „bune” care pot lupta împotriva ciupercilor.

”Sindromul are consecințe sociale, juridice și medicale semnificative pentru pacienți și pentru cei dragi lor’” scrie Rahel Zewude de la Universitatea din Toronto, unul dintre autorii studiului.

”Pacientul nostru a avut mai multe vizite la urgențe, a fost evaluat de interniști și psihiatri (în ceea ce privește o posibilă dependență de alcool, n.r.) și certificat în baza Legii sănătății mintale, înainte de a fi diagnosticat cu sindromul de fermentare intestinală. Toate acestea arată că cunoașterea acestei tulburări este esențială pentru diagnostic și pentru un management clinic adecvat”, a completat el.