Sindromul Havana: nu există leziuni cerebrale semnificative la persoanele afectate (studiu)

Examinările aprofundate ale persoanelor care pretind că suferă de sindromul Havana, o tulburare inexplicabilă care a afectat zeci de diplomați sau angajați ai ambasadelor americane, nu au relevat leziuni cerebrale notabile, potrivit unui studiu realizat de o agenție americană de sănătate, citat de AFP.

Studiul, realizat de cercetători de la National Institutes of Health (NIH) și publicat luni în revista JAMA, a implicat 81 de pacienți care au suferit „evenimente de sănătate anormale”, conform terminologiei folosite în Statele Unite.

Aceste tulburări (migrene, amețeli, greață, probleme de vedere etc.) au afectat pentru prima dată diplomații americani și canadieni detașați în Cuba în 2016, de unde și denumirea de „sindromul Havana”.

Ele au fost apoi semnalate în alte părți ale lumii (China, Germania, Australia, Rusia, Austria) și chiar la Washington.

Cercetătorii de la NIH și-au propus să identifice leziunile cerebrale comparând rezultatele RMN între pacienții care pretindeau că suferă de acest sindrom și un grup de control.

Studiul „nu a relevat nicio diferență semnificativă (…) în structura sau funcția creierului” între indivizii din cele două grupuri, subliniază ei.

Într-un alt studiu al NIH, publicat tot luni în JAMA, cercetătorii au încercat să identifice diferențele de markeri biologici între persoanele care suferă de această boală și un grup de control.

De asemenea, acestea nu au relevat „diferențe notabile”, „cu excepția evaluărilor obiective și a autoevaluărilor de dezechilibru și a simptomelor de oboseală, stres posttraumatic și depresie”.

Cu toate acestea, cele două studii au fost criticate într-un editorial publicat tot luni de JAMA și scris de David Relman, microbiolog la Stanford Medical School.

Potrivit acestui cercetător, care a lucrat pe tema acestor „evenimente anormale pentru sănătate”, „în timp ce studiul NIH a folosit tehnici avansate de imagistică cerebrală, tehnologia actuală de RMN este potențial insensibilă sau slab calibrată” pentru anumite caracteristici ale acestor tulburări.

Pentru Leighton Chan, autorul principal al unuia dintre cele două studii, în pofida acestor rezultate „este important să recunoaștem că aceste simptome există, cauzează perturbări semnificative în viața celor afectați și pot fi destul de durabile, invalidante și dificil de tratat”.

Încă de la început, afacerea „sindromului Havana” a dus la speculații pe scară largă cu privire la originea sa. Unii oficiali americani au minimalizat inițial simptomele, care au fost uneori atribuite stresului, în timp ce alții au menționat în privat posibile atacuri și țări suspecte, precum Rusia.

Dar, în martie 2023, serviciile de informații americane au considerat că este „foarte puțin probabil” ca o putere sau o armă străină să se afle în spatele misterioasei tulburări.