Sinn Fein, partid separatist, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), pentru prima oară cel mai mare partid în provincia britanică Irlanda de Nord

În alegerile pentru Adunarea Legislativă de la Belfast, după declararea tuturor celor 90 de deputați, Sinn Fein care militează pentru reunificarea provinciei cu Republica Irlanda a obținut 27 de mandate (același număr ca în 2017) cu 29% (+1,2%) la prima preferință (alegătorii plasează candidații în ordinea preferințelor, ceea ce duce la reprezentare proporțională).

Pe locul 2 s-a clasat Partidul Democrat Unionist (DUP) – protestant, care sprijină rămânerea provinciei în Regatul Unit, cu 25 (-3) și 21,3% (-6,7%), iar pe locul 3 s-a clasat revelația acestor alegeri, Partidul Alianței (APNI) – non sectar – cu 17 (+9) și 13,5% (+4,5%).

Acum, pentru prima oară în istoria de 100 de ani a provinciei, în fruntea executivului – First Minister (FM) – se va afla un separatist, lidera Sinn Fein, Michelle O’Neill. Adjunctul său va fi de la DUP.

Potrivit Acordului din Vinerea Mare, garantat de Regatul Unit și Republica Irlanda, care a pus capăt unui război civil de aproape 30 de ani care a cauzat moartea a peste 3.500 de persoane, mulți dintre ei uciși în atentate puse la cale de IRA, Irlanda de Nord nu poate fi guvernată decât cu acordul ambelor comunități – protestant/unionistă și catolic/naționalist/separatistă.

Totuși, victoria în premieră a Sinn Fein are o importanță simbolică, Irlanda de Nord devenind a doua provincie a Regatului Unit, după Scoția, care are un separatist în fruntea executivului.

Coabitarea Sinn Fein cu DUP va fi foarte dificilă, cele două partide boicotându-se reciproc timp de lungi perioade în ultimii cinci ani, provincia fiind guvernată de la Londra.

Principala problemă care trebuie rezolvată de guvernul britanic și Uniunea Europeană este protocolul Irlandei de Nord care prevede controalele vamale ale mărfurilor britanice care intră în provincie, condiție pentru păstrarea deschisă a frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord, singura pe uscat între UK și UE. Irlanda de Nord face parte din piața unică europeană, deși politic continuă să aparțină de UK.

Guvernul de la Londra dorește suspendarea protocolului, fiind sprijinit de DUP, argumentând că în acest fel se produce practic detașarea provinciei de UK, în timp ce UE se opune, poziție sprijinită de Sinn Fein și APNI.

Aceasta este și o moștenire a votului din referendumul Brexit din 2016 când majoritatea covârșitoare a electoratului catolic/naționalist separatist a votat pentru rămânerea în UK, alături de o minoritate a electoratului protestant/unionist, ceea ce a dus la un vot de 55% – 45% în favoarea rămânerii în UE, față de 52% – 48% în favoarea Brexit la nivelul UK.

În ceea ce privește reunificarea cu Republica Irlanda, Sinn Fein a fost destul de discret în această campanie, dar va ridica la un moment dat problema convocării unui „referendum de frontieră”. Potrivit Acordului din Vinerea Mare convocarea unui astfel de referendum este de competența ministrului britanic pentru Irlanda de Nord „în cazul în care, în orice moment, i se pare probabil ca o majoritate a celor care votează să-și exprime dorința ca Irlanda de Nord să înceteze să mai facă parte din Regatul Unit și să facă parte dintr-o Irlandă unită”.

Deocamdată, sondajele nu indică o majoritate fermă în favoarea unei asemenea mișcări, dar Sinn Fein are timpul de partea sa. Partidul separatist, asociat cu o organizația paramilitară, considerată încă de unii ca teroristă, este cel mai popular din întreaga insulă a Irlandei: pe lângă scorul de 29% în Irlanda de Nord, Sinn Fein s-a clasat pe primul loc și în alegerile parlamentare din Republica Irlanda, unde partidul e condus tot de o femeie, Mary Lou McDonald din 2020 cu 24%, fiind acolo principalul partid de opoziție, actualmente cu intenții de vot de 30%  în sondajele de opinie.