Siria. Rusia oscilează între compromis şi acţiune militară

Ultimele zile n-au fost deloc liniştite pentru guvernarea de la Moscova. Arătată cu degetul din cauza atacului chimic de la Douma şi criticată vehement pentru că a blocat la ONU încercările americane de a trimite în Siria o comisie independentă de anchetă a incidentului, Rusia a trebuit să facă faţă miercuri unei avalanşe de mesaje tweet, expediate de preşedintele Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a avertizat Rusia să nu răspundă unor acţiuni militare pe care americanii le-ar putea lansa împotriva Siriei, ca represalii pentru atacul cu arme chimice efectuat recent de regimul Assad, şi a criticat-o că este „partenera” dictatorului sirian, „un animal care îşi gazează” propriul popor. Pe un ton provocator, Trump i-a cerut Rusiei să fie pregătită pentru rachetele „frumoase, noi şi inteligente” care vor fi lansate împotriva Siriei. Diverşi oficiali ruşi s-au grăbit să răspundă în aceeaşi notă liderului american, iar limbajul lor sfidător pare să sugereze că Rusia va replica prin forţă oricărui atac (american sau aliat) ce-l va viza pe Bashar al-Assad. Dar este oare aceasta strategia pe care o va adapta Rusia cu adevărat atunci când va veni „momentul zero”?

Varianta compromisului. Aşteptat să răspundă avertismentelor fără perdea lansate de omologul său american, preşedintele Vladimir Putin a spus miercuri că este „îngrijorat” de cele întâmplate în ultimele zile şi că „situaţia din lume devine tot mai haotică.” El a adăugat că va lucra la „o agendă pozitivă, orientată către viitor pentru lume,” dar a refuzat să-și asume responsabilitatea pentru otrăvirea fostului spion rus în Marea Britanie sau pentru atacul chimic din Siria. „Vom urmări în continuare dezvoltarea stabilă, prosperitatea și înflorirea omenirii,” a afirmat liderul de la Moscova. În acelaşi timp, un purtător de cuvânt al Kremlinului a spus că Moscova nu participă „la diplomaţia făcută pe Twitter” şi că favorizează „o abordare serioasă” în ceea ce priveşte criza siriană.

Mult mai agresivi s-au dovedit a fi o serie de oficiali ruşi, care au ţinut să răspundă ameninţărilor formulate de preşedintele Trump în ultimele zile la adresa Siriei, a Rusiei şi Iranului. Ei au avertizat împotriva unui atac american în Siria şi au promis că Rusia va doborî rachetele care ar putea fi lansate împotriva ţintelor militare siriene. Presa internaţională a relatat declaraţiile belicoase făcute de Alexander Zasypkin, ambasadorul rus în Liban, care a afirmat că forţele federaţiei vor doborî nu doar rachetele lansate spre Siria, ci vor ataca inclusiv „sursele” de pe care au fost lansate (nave de război, submarine, avioane). La rândul său, trimisul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că Washingtonul „va purta răspunderea” pentru orice „aventură militară ilegală” pe care o va declanşa.

Dincolo de aceste luări de poziţie categorice, pe ce se bazează ameninţările Moscovei? Dacă ar fi să dăm crezare unui fost apropiat al lui Putin, pe foarte puţin. Andrei Illarionov, care a fost timp de şase ani consilier economic pentru preşedintele rus, a spus că avertismentele Rusiei împotriva unei operaţiuni militare americane nu vor fi susținute de un răspuns în forţă. „Nu luați în serios toate declarațiile,” a afirmat Ilarionov pentru Yahoo Finance. „Fac parte dintr-o campanie de propagandă.” Rugat să explice, fostul oficial rus a spus: „Ce fel de reacție? Eu nu o văd. Cheltuielile militare ale Rusiei sunt de aproximativ 60 miliarde de dolari.

Cheltuielile militare ale Statelor Unite se ridică la 700 miliarde de dolari. Cu toate cheltuielile militare ale NATO, relația este poate de 1 la 20. Câte nave de luptă au SUA și NATO în Marea Mediterană în comparație cu Rusia? Este incomparabil.” Nu este aşadar exclus ca ameninţările oficialilor ruşi să facă parte dintr-o strategie similară cu cea adoptată de Trump, care preferă un stil bătăios şi sfidător, punând presiune constantă pe adversar. Ruşii ar vrea astfel să salveze aparenţele şi să proiecteze imaginea unei supraputeri ale cărei ameninţări şi luări de poziţii trebuie respectate, dar care, în spatele scenei, este gata să negocieze.

În acest context, merită menţionat că, deşi liderul de la Kremlin nu s-a referit direct la mesajele lui Trump de miercuri, el pare că a recepţionat semnalul acestuia că este gata să coopereze cu Moscova. Pe un ton mai degrabă împăciuitor, preşedintele rus a afirmat: „încă sperăm că bunul simț va triumfa în cele din urmă și relațiile internaționale vor intra pe un curs constructiv, iar întregul sistem mondial va deveni mai stabil și mai previzibil.” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a îndemnat şi el la reţinere, spunând că țările ar trebui să evite luarea de măsuri care ar putea destabiliza şi mai mult țara sfâșiată de război.

Analiştii sunt aproape unanimi când afirmă că, oricât ar vrea să pară de pregătită pentru un conflict, Rusia nu se poate compara cu forţa militară şi economică a Statelor Unite. Combativitatea verbală a oficialilor ruşi – mai ales în relaţia cu americanii – nu este susţinută de realitatea de pe teren. În acest scenariu, ajungerea la un compromis cu Statele Unite ar fi varianta ideală, căci spectrul unui conflict direct cu America nu este în favoarea Rusiei. Nu este aşadar imposibil ca ruşii să profite de mâna întinsă a lui Trump şi să încerce să obţină un acord în criza siriană înainte ca rachetele americane să lovească Damascul. Următoarele câteva zile şi ore vor fi astfel decisive.

Varianta militară. Există însă şi posibilitatea foarte reală ca Rusia să răspundă militar unui atac american. Aceasta teorie a fost alimentată în ultimele zile de informaţii greu de verificat sau contradictorii, propagate pe diferite canale, care afirmau, de exemplu, că tehnică de luptă rusă a fost trimisă în Siria, iar aparatele ruseşti de vânătoare şi-au intensificat patrulele deasupra şi în apropierea teritoriului sirian.
Asa cum am explicat pentru G4Media.ro (https://www.g4media.ro/cum-va-raspunde-trump-atacului-chimic-din-siria-cateva-scenarii.html) este foarte posibil ca Statele Unite să declanşeze un atac împotriva regimului Assad. Dar cum va reacţiona Rusia şi, mai ales, cum va face ca răspunsul său să fie unul pe măsura atacului american fără însă să pară că este dispusă să declanşeze cel de-al Treilea Război Mondial?

• Rusia nu va reacţiona militar. Oricât de belicoase au fost declaraţiile unor oficiali ruşi şi oricâte ameninţări ar fi lansat în ultimele zile, Rusia va prefera să nu riposteze militar. Moscova ar putea să decidă să evite în mod direct confruntarea cu americanii, oferind de exemplu sprijin tacit guvernului sirian, Iranului și altor actori angajaţi în conflictul din zonă pentru a lansa propriile atacuri.
• Rusia va pune la cale o demonstraţie de forţă, menită să arate Statelor Unite şi lumii că este în continuare o superputere globală, de care trebuie să se ţină seama. Moscova ar putea trimite în zonă tehnică militară, lansatoare de rachete şi un număr suplimentar de avioane de luptă, aşa cum s-a întâmplat de exemplu în timpul crizei care i-a opus Turcia, în urmă cu doi ani. După ce aviaţia turcă a doborât un aparat rus la graniţa cu Siria, în noiembrie 2015, Rusia a trimis în zonă sistemul defensiv S-400 pentru a transmite un semnal puternic guvernului de la Ankar
• Moscova va lansa atacuri informatice pe scară largă împotriva americanilor şi aliaţilor lor occidentali. În acest scenariu, intră şi posibile atacuri ce vizează capacităţile militare americane din Statele Unite sau din regiune. Este o armă predilectă folosită de Kremlin, căreia i-au căzut victime, de-a lungul ultimilor ani, companii private, agenţii guvernamentale şi departamente militare americane şi aliate.

În acest context, merită menţionat că, în ultimele săptămâni, forţele ruse ar fi început să bruieze drone militare americane de mici dimensiuni care operează deasupra Siriei. Oficiali americani au declarat pentru NBC News că militarii ruși sunt îngrijorați de faptul că armata americană ar putea răspunde la atacuri și au început să blocheze sistemele GPS ale dronelor care operează în zonă.

• Rusia va ataca navele americane care vor lansa rachetele de croazieră spre Siria. Cel mai probabil, un atac american cu rachete Tomahawk va fi lansat de pe navele aflate în estul Mării Mediterane, iar operaţiunea va beneficia şi de sprijinul aparatelor F-22 Raptors şi al bombardierelor B-2. Publicaţia The Drive suţine că Rusia ar putea riposta atacând aceste nave cu rachete Kh-35 lansate de pe aparatele Sukhoi Su-27 (pe Internet au apărut în ultimele zile imagini cu aceste avioane patrulând deasupra localităţii Tartus din Siria).
  Acest scenariu este însă destul de puţin probabil. Experţii nu cred că Rusia ar recurge la un astfel de atac, riscând să scufunde un vas american şi să omoare sute de marinari, pentru a-şi apăra un aliat acuzat că şi-a gazat propriul popor. În plus, atacarea unui vas al US Navy ar conduce la o confruntare navală cu marina americană, situaţie în care Rusia este net dezavantajată.
• Rusia va prefera să menţină conflictul în interiorul graniţelor Siriei prin lansarea unor atacuri precise împotriva unor interese şi instalaţii americane din estul Siriei, aşa cum este Coaliţia Arabă Siriană, care luptă împotriva lui Assad. Baza militară şi de antrenament de la Al-Tanf ar putea fi una dintre ţintele vizate de ruşi, care au mai atacat-o aerian în iunie 2016. Forţele federaţiei ar putea de asemenea să atace instalaţii militare similare din diferite zone ale Siriei, din Raqqa până la Deir ez-Zor.

Ca să evite pierderile de vieţi omeneşti printre soldaţii americani aflaţi în zonă, Rusia ar putea apela la sistemul de notificare de urgenţă care funcţionează între cele două ţări. Membrii forţelor speciale americane, care operează de regulă în aceste locuri, ar avea astfel timp să le evacueze. Distrugerea acestor instalaţii, deşi nu ar reprezenta o pierdere semnificativă pentru Statele Unite, ar putea fi revedicată de Moscova ca o victorie importantă.

• Avioanele de luptă ale Rusiei, nave de luptă, submarine şi lansatoare de rachete ar putea ataca direct aparatele şi vapoarele americane. Fregata Amiral Essen se află în Marea Mediterană, iar un vas de luptă patrulează în Marea Roşie şi ar putea fi desfăşurat în zonă. De asemenea, nu este exclus ca submarine purtătoare de rachete Kalibr să fie în regiune.
  O altă opţiune ar fi folosirea de bombardiere Tu-22M3, Tu-160M şi Tu-95M, însă aparatele plecate din Rusia ar putea să nu primească drept de survol deasupra unor ţări care ştiu că ele vor ataca ţinte americane.
  Acesta este însă un scenariu puţin probabil, căci ar duce la un conflict pe scară largă cu Statele Unite. Este greu de crezut că Rusia preferă să se angajeze într-un război total cu americanii, în urma căruia toată lumea va avea de pierdut.
• Rusia se va limita la doborârea rachetelor lansate de americani împotriva ţintelor siriene. Pentru aceasta, forţele ruse şi siriene au la dispoziţie un sistem de apărare S-400 performant, conceput să distrugă avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice, putând fi folosit şi împotriva ţintelor terestre. S-400 a fost desfăşurat în Siria în 2015 şi, datorită razei sale de 400 de kilometri, poate oferi o protecţie aerianăn extinsă teritoriului sirian. Rusia, care susţine că S-400 poate ataca simultan 80 de ţinte, vrea să vândă sistemul Turciei şi Iranului, iar o demonstraţie reuşită împotriva ţintelor americane ar putea-o ajuta la vânzarea lui (un sistem valorează 400 de milioane de dolari). Surse militare au indicat însă că orice atac al Statelor Unite, Franţei sau Marii Britanii împotriva Siriei va fi lansat de la distanţe sigure, care să facă imposibilă doborârea avioanelor.

Presa internaţională a relatat că guvernul de la Damasc a început, de marţi noaptea, mobilizarea forţelor sale din capitală. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a transmis că armata „a pus toate instalaţiile militare în alertă, inclusiv aeroporturile și toate bazele, pentru o perioadă de 72 de ore.” Locuitorii din capitala siriană se pregătesc şi ei pentru un posibil atac american şi, foarte probabil, pentru răspunsul combinat sirian-rusesc. Dacă Statele Unite şi Rusia vor ajunge la o confruntare directă pentru Siria, rămâne de văzut în următoarele zile. Aşa cum a scris Dmitri Trenin, șeful Centrului Carnegie din Moscova și fost ofițer în armata sovietică, perspectiva unui conflict militar între superputerile lumii este însă îngrijorătoare: „SUA și Rusia sunt mai aproape acum de o confruntare directă între forțele lor militare decât au fost în toate momentele de după Războiul Rece. Iar singura întrebare care-mi vine în minte este: va lovi Rusia înapoi atunci când Statele Unite vor lansa atacuri împotriva Damascului?”

Surse: Newsweek, The Hill, Express, National Interest, The Drive, The Telegraph