Sistemul corupt: scandaloasa numire a lui Nicu Marcu ca șef peste secretele statului

Românii percep corupția drept cea mai mare problemă a societății, potrivit unui sondaj Inscop. Ei văd că lupta anticorupție evită marii rechini, iar deciziile scandaloase ale instanțelor se înmulțesc. Cu sentimentul impunității, coaliția PSD-PNL-UDMR continuă să facă numiri care sfidează bunul-simț. Așa a fost propulsat în funcția de șef al secretelor de stat Nicu Marcu, omul care a patronat cele mai mari falimente din istoria asigurărilor. Nu există o definiție mai bună a ”Sistemului” corupt în care partidele, justiția și serviciile colaborează în detrimentul cetățenilor.

Un sondaj Inscop realizat în martie la comanda confederației patronale Concordia arată că cea mai mare problemă a României este corupția, în percepția respondenților. O altă problemă identificată de sondaj este lipsa aplicării egale a legii: 68% dintre români cred în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.

Cu alte cuvinte, mulți români au senzația că legea e valabilă doar pentru căței, în timp ce dulăii sunt privilegiați. Un astfel de dulău imun la lege e Nicu Marcu, fostul șef al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), sub care s-a înregistrat falimentul firmelor City Insurance și Euroins, soldate cu pagube de peste 1 miliard de euro. Când toată lumea se aștepta ca șeful ASF să dea explicații instituțiilor despre presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, el a primit de fapt o promovare.

Așa a ajuns Nicu Marcu să fie numit de premierul Marcel Ciolacu director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Instituția dă acces sau revocă accesul demnitarilor și angajaților statului la informațiile cu diferite grade de secretizare. ORNISS lucrează direct cu serviciile secrete și cu guvernul și are o putere semnificativă: poate încheia de facto cariere prin restrângerea accesului la informațiile clasificate.

Numirile la conducerea acestei instituții nu pot fi făcute fără acordul serviciilor secrete, pentru că legea arată că e nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Șefii SRI și SIE sunt membri CSAT, avizele CSAT se adoptă cu unanimitate, deci Nicu Marcu nu putea fi numit de Ciolacu șef ORNISS fără acceptul serviciilor și fără acceptul președintelui României, care este și șeful CSAT.

Accesul lui Nicu Marcu la funcție a depins și de justiție. În 2024, DNA a clasat un prim dosar în care conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a fost reclamată că a închis ochii la presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, potrivit unui răspuns oficial al DNA la solicitarea G4Media.ro.

Potrivit unui document consultat de GMedia.ro, clasarea dosarului care viza conducerea ASF a fost dispusă pe 31 ianuarie 2024 și a fost semnată de Ionuț Ardeleanu, șeful Secției a II-a din DNA, adus din DIICOT de către actualul șef al DNA Marius Voineag. Potrivit ordonanței de clasare consultate de G4Media.ro, dosarul a vizat 3 plângeri împotriva conducerii ASF. Două ale unui expert ASF, Cristian Andrei Muntean, și una a companiei Euroins.

Din informațiile G4Media, la DNA mai există un dosar deschis în cazul falimentului Euroins. Nu e clar în ce stadiu se află cercetarea penală, dar procurorul care a deschis dosarul ar fi vizat la rândul său de o plângere penală și de o campanie de presă, potrivit informațiilor G4Media.

Nici DIICOT sau Parchetul General nu au trimis în instanță până acum dosarele care privesc cele două mari falimente – City Insurance și Euroins, de pe urma cărora statul român trebuie să plătească prin intermediul Fondului de Garantare, după cum a scris Presshub.

În fața a două falimente care au păgubit statul și cetățenii cu peste un miliard de euro, statul român e impotent. Nici măcar o persoană inculpată, nici un dosar trimis în instanță. Iar șeful ASF, arbitrul pieței asigurărilor, e promovat șef peste secretele de stat.

Dan Tăpălagă atrăgea atenția încă din septembrie 2024 asupra corupției din justiție. ”Sistemul pare să se fi întors cu mulți ani în urmă, în ciuda notelor bune acordate politic de către Comisia Europeană în rapoartele sale pe tema statului de drept. De unde acum câțiva ani se ieșea în stradă pentru Justiție, acum nu doar că s-a instalat o apatie generală, dar vocile critice au fost eliminate pe rând din sistem sau reduse complet la tăcere”.

Repet, aceasta e definiția unui sistem corupt. Politicieni, servicii secrete și justiție au colaborat pentru numirea în funcție a unui personaj care, în cel mai fericit caz, ar trebui să zboare din sistemul public și să nu mai atingă vreodată bani publici. Dacă e atât de competent, să-și dovedească profesionalismul în privat, să deschidă un start-up sau sa își ronțăie pensia specială. În cel mai rău caz, el ar trebui să dea explicații de dimineață până seară în fața Parlamentului care l-a numit și în fața autorităților judiciare pentru cele două falimente soldate cu pagube de un miliard de euro.

Să nu ne amăgim că numirea lui Nicu Marcu la ORNISS e o întâmplare. Omul e definiția de manual a aparatcik-ului. Și-a terminat facultatea la 29 de ani și a lucrat exclusiv la stat, pe funcții de conducere. A fost deputat, director prin Romsilva, Loteria Română, ANAF, Curtea de Conturi și Consiliului Național de Integritate, organism sub control parlamentar care veghează activitatea Agenției Naționale de Integritate. A urcat rapid și treptele academice, și-a luat doctorat, a devenit profesor universitar, a făcut și Colegiul Național de Apărare.

Recuperarea lui Nicu Marcu e încă o dovadă că sistemul de putere nu se poate schimba, nu se poate înnoi. E o castă închisă în care membrii se ajută, se acoperă, se sprijină reciproc și refuză orice încercare de reformă. Un alt exemplu e incapacitatea guvernului de a lăsa din mână numirea șefilor la AMEPIP, agenția care va controla toate companiile de stat. România pierde bani europeni din PNRR pentru că statul nu renunță la numirile politice, și totuși guvernul nu se poate abține.

Scandaloasă a fost și decizia CCR de săptămâna trecută: foștii ofițeri din serviciile secrete (SRI, SIE etc) pot ocupa funcții de conducere în judecătorii, tribunale, curți de apel și parchete.

Promovarea de către sistemul de putere a personajelor de tip Nicu Marcu provoacă în societate indignare, neîncredere în instituții și duce la apariția atitudinii de protest. Protestul are loc rareori în stradă, dar se vede mereu la vot.

Iar seria nesfârșită de copii ale lui Nicu Marcu ajutați de PSD-PNL-UDMR-servicii-justiție să ajungă în funcții cheie a determinat o parte semnificativă din votul de protest din noiembrie 2024. Și sunt toate șansele să vedem același tip de vot de protest și la alegerile repetate din luna mai. Cauzele nu trebuie căutate doar prin Rusia, care a avut fără îndoială un rol în noiembrie 2024. Ele se găsesc la partide, la guvern, la DNA, la DIICOT și în serviciile de informații.