Situația bizară de la Consiliul Legislativ: Este singura instituție din țară ai cărei șefi sunt ”veșnici” – nu există o durată a mandatului și nici procedură de revocare. Președintele Consiliului este în funcție de 19 ani, fiind numit în 2001

Consiliul Legislativ (CL) este singura instituție din România ai cărei șefi – președintele și președinții de secții – sunt numiți în funcție pe viață. În legea de funcționare a instituției nu este prevăzută o durată a mandatului acestora și nici nu există o procedură de revocare din funcție.

De altfel, președintele Consiliului Legislativ, Dragoș Iliescu, a fost numit în funcție în urmă cu 19 ani, în 2001, de Parlamentul dominat de PSD-ul condus de Adrian Năstase, în urma alegerilor din 2000.

Legea de funcționare a Consiliului Legislativ (legea 73 din 1993) prevede doar procedura de numire în funcție a conducerii instituției.

Potrivit articolului 9 alineatul (2) al actului normativ,

• preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, reuniţi în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a câte trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul comisiilor juridice reunite. Aceştia îşi exercită atribuţiile de la data depunerii, în mod individual, a jurământului prevăzut la alin. (3) în faţa preşedinţilor celor două Camere.

Legea mai prevede că ”funcţiile de preşedinte al Consiliului Legislativ, de preşedinte de secţie, de consilier şi de expert sunt incompatibile cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior”.

”Funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ, de preşedinte de secţie, de consilier sau de expert încetează prin demisie, în caz de încălcare a prevederilor art. 20, de pierdere a drepturilor electorale, în situaţia condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni sau, după caz, în alte situaţii prevăzute de lege”, se mai arată în legea de funcționare a CL, la articolul 21.

Contrar legilor de funcționare a celorlalte instituții din România, actul normativ care vizează Consiliul Legislativ nu prevede nici cât este durata mandatului și nici o procedură de revocare a șefilor CL.

Singura persoană din conducerea Consiliului Legislativ care are CV-ul publicat pe site este secretarul general al instituției, Duli Ionuț Mazâlu. Despre ceilalți șefi ai CL nu se știe aproape nimic.

Consiliul Legislativ a ajuns recent în atenția publică pe fondul controversei adoptării de către Guvernul Orban, săptămâna trecută, a celor 25 de ordonanțe de urgență. Dintre acestea, doar trei au fost publicate în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare, restul fiind blocate deoarece Consiliul Legislativ nu a emis avizele obligatorii.

Potrivit unei note transmise Guvernului, CL susține că o parte din ordonanțele de urgență adoptate marțea trecută, au ajuns pe masa sa a doua zi, miercuri, când guvernul a fost demis prin moțiune și atrage atenția că un guvern demis nu poate adopta ordonanțe de urgență.

Pe de altă parte, liberalii, prin vocea secretarului general al guvernului, Antonel Tănase, spun că au transmis ordonanțele de urgență la Consiliul Legislativ înainte de adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament.

Foto: Dragoș Iliescu, președintele Consiliului Legislativ. Sursa: AGERPRES FOTO / ANGELO BREZOIANU

Citește și:

Ordonanța de urgență pentru liberalizarea programelor din sănătate nu are avizul Consiliului Legislativ și nu poate intra în vigoare. Cererea de avizare a ajuns la Consiliul Legislativ a doua zi după adoptare, când Guvernul a fost demis, potrivit unui document publicat de Ponta

EXCLUSIV Secretarul general al Guvernului: Cele 25 de OUG-uri au fost trimise la Consiliul Legislativ marți și miercuri înaintea publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de demitere a Guvernului. Consiliul Legislativ trebuie să trimită avizele, iar dacă sunt doar observații pe formă, sunt preluate și OUG intră în vigoare