”Situaţia internaţională se deteriorează”: UE se confruntă cu un număr record de migranţi

Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare număr de migranţi din 2015 şi până în prezent, cei mai mulţi dintre aceştia sosind în Italia şi Grecia unde mecanismele de recepţie au fost expuse la un stres puternic. Anul acesta, statele membre au ajuns la un acord istoric cu privire la legi cheie pentru acordarea de azil şi migraţie, pe măsură ce se obţin înţelegeri cu ţările de tranzit. UE a lansat o procedură legală împotriva Ungariei, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri, preluat de Agerpres.

Ştirile despre imigranţi care se îneacă în Mediterană, despre vase de salvare arestate şi tratamentul inuman al migranţilor, cel mai recent în Grecia, s-au aflat în centrul atenţiei presei şi al criticilor societăţii civile, ONG-urilor şi politicienilor.

Este nevoie de o intervenţie europeană pentru a preveni ca deteriorarea situaţiei internaţionale să împingă din ce în ce mai mulţi migranţi şi refugiaţi spre Europa, a declarat vicepremierul italian şi ministrul de externe Antonio Tajani, pe măsură ce sosirile migranţilor în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în ultimele luni, iar câteva ţări din sudul Europei se confruntă cu numere duble de migranţi.

„Situaţia internaţională se deteriorează, împingând oamenii să părăsească Africa şi să încerce să-şi găsească un loc în Europa, prin rutele mediteraneene şi din Balcani”, a declarat Tajani duminică. „Lucrăm pentru a controla situaţia, dar este nevoie de implicarea UE”. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat în aprilie stare de urgenţă naţională în Italia.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat în august că executivul european este „conştient de creştere” şi că lucrează alături de autorităţile italiene pentru a decongestiona nodul Lampedusa. În plus, „agenţiile UE Frontex, European Asylum Agency (EUAA) şi Europol au 450 de oameni pe teren în Italia”.

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a solicitat mai multe acorduri cu ţări partenere din afara blocului pentru a controla imigraţia. „Trebuie să avem colaborări apropiate cu ţările de origine şi cu cele de tranzit”, a declarat ea în iulie. Europa trebuie să investească mai mult în stabilizarea economiilor din ţările nord-africane „şi împreună cu ele să luptăm mai consistent împotriva crimei organizate a contrabandiştilor şi traficanţilor”, a adăugat ea.

Fiecare al doilea migrant vine pe ruta central-mediteraneană

Ruta central-mediteraneană a rămas cea mai populară pentru migranţi în primele şapte luni ale anului 2023. Cei care folosesc această rută se îmbarcă de cele mai multe ori din Africa de Nord şi Turcia, traversând Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia. Un număr de 89,047, adică mai mult de jumătate din numărul total de încercări de a pătrunde pe teritoriul UE a fost înregistrat pe această rută, conform Agenţiei europene pentru protecţia frontierelor Frontex.

Agenţia a mai adăugat că presiunea migratorie crescută de pe această rută ar putea continua şi în lunile ce urmează, pe măsură ce traficanţii oferă preţuri mai mici pentru traversarea Mediteranei în contextul competiţiei acerbe dintre diferitele grupări criminale. Însă, Frontex aminteşte că Marea Mediterană rămâne periculoasă – în primele 7 luni ale acestui an peste 2.060 de migranţi au fost daţi dispăruţi. Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, peste 1.800 de oameni au murit în acest an în naufragii produse pe ruta de migraţie central-mediteraneană, cea mai mortală din lume.

În Italia, spre exemplu, numărul migranţilor care au sosit pe mare în 2023 a depăşit 100.000 la jumătatea lui august. Până pe 23 august, aproximativ 105.909 de persoane au ajuns de pe mare, conform Ministerului italian de Interne. Anul trecut, în acelaşi interval de timp, au sosit 51.328 de persoane. Principala ţară de unde pleacă migranţi spre Italia în 2023 este Tunisia. Dacă numărul de sosiri va continua să fie atât de ridicat, numărul total al imigranţilor din acest an ar putea depăşi recordul de 181.000 înregistrat în 2016.

Numere duble

Insulele Canare spaniole au înregistrat creşteri ale numărului de vase care pleacă pe ruta de migraţie din Africa Occidentală spre insule. În august, 2.692 de persoane au fost salvate sau au sosit pe coasta Canarelor, conform autorităţilor locale, mai mult decât dublu faţă de iulie. ONG-urile preconizează că această creştere va continua în următoarele luni, datorită condiţiilor meteorologice bune, a crizei politice din Senegal, instabilităţii din Sahel şi a foametei din numeroase regiuni africane.

Şi Ministerul grec al Migraţiei a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de persoane care traversează de pe coasta turcă la Marea Egee spre diferite insule elene în săptămânile recente. Conform ministerului, 6.669 de migranţi trăiau în centrele de recepţie de pe insulele Lesbos, Chios, Samos, Leros şi Kos la jumătatea lui August. Numărul lor s-a dublat prin comparaţie cu luna august a anului trecut când erau înregistrate 2.964 de persoane.

Belgia se confruntă cu o criză acută a azilului, pe măsură ce numărul persoanelor care intră în ţară a crescut rapid faţă de anul trecut, punând presiune pe un sistem aflat deja la limită. Prin urmare, bărbaţii singuri care caută azil nu vor mai primi adăpost după ce guvernul a anunţat marţi o suspendare temporară.

Ruta Balcanilor de Vest este încă populară, UE demarează proceduri legale împotriva Ungariei

Frontex a raportat un declin pe cea de-a doua cea mai populară rută de migraţie, ruta Balcanilor de Vest – care se referă la sosirile neregulate în UE prin regiunea ce cuprinde Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Au fost detectaţi peste 52.200 de migranţi, o scădere de 26%, în special în contextul unor politici mai aspre privind acordarea vizelor.

În timp ce numărul persoanelor aflate în taberele pentru migranţi din sudul Bosniei şi Herţegovina a scăzut semnificativ, ţara continuă să funcţioneze ca o zonă de tranzit pentru migranţii care doresc să ajungă în UE. Tendinţa este de flux continuu şi în contextul în care vecina Croaţia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie 2023.

În Slovenia, numărul intrărilor ilegale înregistrate între ianuarie şi iulie a crescut semnificativ prin comparaţie cu 2022. Datele publicate de poliţie arată o creştere de la 10.103 la 26.871. Croaţia rămâne principalul nod de intrare pentru migranţii ilegali, cu 25.431 de intrări interceptate prin comparaţie cu 8.330 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Între timp, situaţia în ceea ce priveşte numărul migranţilor din Serbia rămâne neschimbată. De la începutul acestui an, aproximativ 73.000 de migranţi au trecut prin centrele de recepţie din Serbia.

În Ungaria vecină guvernul premierului Viktor Orban a eliberat din închisori un număr de 1.400 de traficanţi de oameni condamnaţi şi le-a acordat un răgaz de trei zile pentru a părăsi ţara în luna aprilie. Luna trecută, Comisia Europeană a lansat o procedură legală împotriva Ungariei.

Politica de migraţie a UE: un acord istoric pe un drum dificil

UE a recurs la un număr de acţiuni împotriva migraţiei neregulate. După ani de luptă, statele membre ale UE au ajuns la un acord istoric cu privire la două legi incluse în iunie în Noul Pact cu privire la Azil şi Migraţie. Reforma cuprinzătoare a politicii de azil a blocului european a fost descrisă drept istorică. Pactul a fost propus de Comisia Europeană în 2020 pentru a crea un proces de migraţie şi azil mai corect, eficient şi mai sustenabil pentru întregul bloc.

Conform noului plan, cererile de azil vor fi procesate în interval de 12 săptămâni şi toţi migranţii trebuie să fie distribuiţi între cele 27 de state membre în funcţie de PIB şi de populaţie. Obiectivul este de a ajunge la 30.000 de relocări pe an.

Compromisul fixează un nou mecanism de solidaritate şi stipulează că acceptarea refugiaţilor nu trebuie să mai fie voluntară ci obligatorie. Ţările care nu doresc să preia refugiaţi vor fi obligate să plătească compensaţii în valoare de 20.000 de euro de persoană. În cazul unei crize, Comisia va decide dacă o ţară are nevoie de solidaritate, în cazul în care se produce o explozie a fluxului de sosiri.

Acordul constituie baza negocierilor dintre Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European. Cu toate acestea a fost înregistrat un prim eşec la 26 iulie, când statele membre ale UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la un aspect cheie al pactului privind migraţia – regulile privind migraţia şi acordarea de azil în mod specific în situaţii de criză.

Preşedinţia spaniolă a UE, sprijinită de Italia printre altele, a sugerat un compromis care nu a reuşit să atragă sprijinul câtorva ţări (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Austria). Germania, Slovacia şi Ţările de Jos au anunţat că se vor abţine după ce şi-au exprimat îngrijorările cu privire la pericolul scăderii standardului privind acordarea de azil în contextul noii reglementări.

Polonia, care se opune cu vehemenţă noii politici de azil, plănuieşte să organizeze un referendum în aceeaşi zi în care organizează şi alegerile parlamentare – 15 octombrie. Guvernul le va solicita cetăţenilor să-şi exprime opinia cu privire la reformele anunţate la politica UE de azil, inclusiv dacă ar trebui să fie obligatoriu pentru statele membre să preia o anumită cotă de migranţi. Însă rezultatul acestui referendum nu va avea niciun efect asupra planurilor de reformă ale UE.

„Model de parteneriat” controversat cu Tunisia

UE se concentrează şi asupra dimensiunii externe a migraţiei, nu doar asupra dimensiunii interne a fenomenului.

În iulie, UE a semnat un Memorandum de Înţelegere cu guvernul tunisian al preşedintelui Kais Saied. Comisia Europeană doreşte să-şi extindă cooperarea cu Tunisia în ceea ce priveşte politica de migraţie într-o încercare de a opri fluxul tot mai mare de migranţi şi refugiaţi care tranzitează sau pleacă direct din Tunisia în drum spre Europa prin Italia.

Deşi mulţi critică acest memorandum pe care îl consideră lipsit de etică şi „foarte problematic”, în special din cauza tratamentului inuman aplicat de Tunisia migranţilor, unii îl descriu drept un pas în direcţia reducerii permanente a numărului de migranţi care ajung în Europa. Premierul italian Meloni a descris memorandumul drept „un model de partneriat” cu ţările din nordul Africii.

Comisia Europeană doreşte să pună la dispoziţie 105 milioane de euro pentru operaţiuni de căutare şi salvare şi pentru repatrierea migranţilor şi subvenţii de 150 de milioane de euro pentru bugetul de stat al Tunisiei. În plus, ţara poate primi împrumuturi ieftine de până la 900 de milioane de euro pentru stabilizare economică şi financiară pe termen lung.

Cei cinci piloni ai memorandumului – asistenţă macrofinanciară, relaţii economice, cooperare energetică, migraţie, contacte între oameni – urmează strategiei Comisiei ce include acorduri generale care însoţesc cooperarea în lupta împotriva traficanţilor cu o accelerare puternică a politicilor economice şi durabile de aprovizionare cu energie.

Acordul „este o investiţie în prosperitatea noastră comună, în stabilitate şi în generaţiile viitoare”, a comentat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, dpa, EFE, FENA, STA şi Tanjug.