Situaţie fără precedent în Senegal: Două prime-doamne la palatul prezidenţial. Cel mai tânăr preşedinte din istoria ţării, ales la trei săptămâni după ce a ieşit din închisoare, are două soţii

Bassirou Diomaye Faye a devenit marţi, după o ascensiune politică fulminantă, al cincilea preşedinte al Senegalului, promiţând o „schimbare sistemică”, suveranitate şi linişte în ţară după ani de tulburări. Mandatul său începe însă şi cu o situaţie nemaiîntâlnită până acum la palatul prezidenţial: aici vor fi două prime-doamne, pentru că noul preşedinte, în vârstă de 44 de ani, este poligam şi are două soţii, relatează AFP, citată de News.ro.

Noul preşedinte a ales să îşi afişeze în mod deschis poligamia, o practică tradiţională şi religioasă puternic înrădăcinată în cultura senegaleză, chiar din timpul campaniei electorale, înainte de alegerea sa triumfătoare, încă din primul tur de scrutin, cu 54,28% din voturi.

Potrivit sociologului Djiby Diakhaté, „este vorba de o consacrare a tradiţiei poligamiei la vârful statului, cu o situaţie care va reflecta realitatea senegaleză”. Sociologul spune că această practică este „favorizată” de mulţi bărbaţi, dar că multe femei rămân „suspicioase” faţă de principiile care o guvernează.

Poligamia este de mult timp un subiect controversat în această ţară, cu o populaţie musulmană în proporţie de peste 90%. Însă apariţia publică a lui „BDF”, cum i se spune noului preşedinte, înconjurat de cele două soţii ale sale a readus subiectul în centrul dezbaterilor, în presă, pe reţelele socialem, dar şi în familiile obişnuite, stârnind reacţii diverse.

Un renumit sociolog, Fatou Sow Sarr, a postat pe X că „poligamia, monogamia şi poliandria sunt modele matrimoniale determinate de istoria fiecărui popor. Occidentul nu are legitimitatea de a judeca culturile noastre”, a spus sociologul.

Cu toate acestea, numeroase femei din Senegal sunt împotriva acestei practici, pe care o consideră ipocrită şi nedreaptă faţă de ele. Iar Comisia ONU pentru Drepturile Omului a decis, într-un raport publicat în 2022, că poligamia constituie o discriminare împotriva femeilor şi trebuie eradicată.

Mariama Ba, una dintre cele mai importante personalităţi literare din Senegal, a criticat deja sever poligamia în celebrul său roman „Une si longue lettre” („O scrisoare atât de lungă”), publicat în 1979. În acesta, ea descrie durerea şi singurătatea unei femei căsătorite după a doua căsătorie a soţului ei cu o femeie foarte tânără, forţată să accepte această uniune, o situaţie dificilă trăită de multe femei senegaleze.

Mai multe seriale senegaleze de succes dedicate acestei teme în ultimii ani, precum „Maîtresse d’un homme marié” (Stăpâna unui bărbat căsătorit) şi „Polygamy” (Poligamia), au evidenţiat tulburările şi tensiunile din cadrul familiilor care se confruntă cu poligamia.

Pentru fostul ministru al Culturii, profesorul de istorie Penda Mbow, noua situaţie de la palatul prezidenţial „este total inedită. Până acum, nu a existat decât o singură primă-doamnă. Acest lucru înseamnă că întregul protocol trebuie revizuit”, atrage el atenţia.

Practică religioasă şi tradiţională foarte răspândită în Senegal, în special în zonele rurale, poligamia este adoptată de mulţi senegalezi, care o văd în general ca pe o modalitate de a-şi mări familia. Religia musulmană permite, de asemenea, ca un bărbat să se căsătorească cu până la patru soţii, dacă are mijloacele necesare pentru a face acest lucru. În astfel de cazuri, islamul prevede zile egale de alternanţă între diferitele co-soţii, care pot varia de la două la trei zile.

Deşi este dificil de cifrat, deoarece multe căsătorii nu sunt înregistrate, 32,5% dintre senegalezii căsătoriţi trăiesc în uniuni poligame, potrivit unui raport din 2013 al Agenţiei Naţionale de Statistică şi Demografie. Vârsta medie a poligamiei este de 43,9 ani, femeile (40,4) intrând în poligamie la o vârstă mai timpurie decât bărbaţii (52,9), adaugă raportul.

Pentru sociologul Djiby Diakhaté, preşedintele Faye transmite „un semnal puternic că şi alţi bărbaţi ar trebui să îşi accepte poligamia şi că ar trebui să fie la fel de transparenţi ca şi el”, fără îndoială, cu dorinţa de a pune capăt practicii poligamiei ascunse, cunoscută sub numele de „Taku Suf” (în limba wolof), ceea ce, în opinia sa, „va fi un lucru bun pentru economia ţării şi pentru situaţia maritală”.

Noul preşedinte senegalez şi-a asumat pe deplin poligamia şi le-a răspuns criticilor săi: „Am copii frumoşi pentru că am soţii minunate. Ele sunt foarte frumoase. Şi îi mulţumesc lui Allah că sunt mereu să mă sprijine”, a declarat el în timpul campaniei prezidenţiale.

Cele două femei cu care este căsătorit au participat, marţi, la învestirea sa.

History is about to be made in Senegal today, as the President-elect, 44-year-old Bassirou Diomaye Faye, is due to be sworn into office with two wives; Marie Khone Faye, a Christian and Absa Faye, a Muslim.

Încrezător, îmbrăcat într-un costum albastru închis cu cravată asortată, Faye a depus jurământul marţi în faţa a sute de oficiali senegalezi şi a mai multor şefi de stat şi lideri africani la centrul de expoziţii din noul oraş Diamniadio, în apropiere de Dakar.

El s-a întors apoi în capitală, o gardă călare deschizând calea pentru coloana sa de maşini întâmpinată de sute de locuitori din Dakar înşiraţi de-a lungul drumului care ducea spre porţile palatului prezidenţial. Acolo, predecesorul său, Macky Sall, după un scurt şi cordial salut, i-a înmânat în mod simbolic cheia sediului prezidenţial înainte de a ieşi pe poartă.

Faye, care nu a mai fost ales niciodată într-o funcţie, devine cel mai tânăr preşedinte al ţării vest-africane de la independenţa din 1960, la mai puţin de trei săptămâni de la eliberarea sa din închisoare.

La 14 aprilie 2023, Faye a fost arestat la ieşirea din biroul său pentru acuzaţii precum „răspândirea de ştiri false, sfidarea instanţei şi defăimarea unui organism constituit”, în urma unei postări pe care a făcut-o pe reţelele sociale. În această postare, el denunţase nedreptatea percepută în cadrul sistemului judiciar. Deşi deţinut, el nu a fost condamnat şi astfel a putut candida la preşedinţie.

După trei ani de tensiuni şi o ultimă criză preelectorală în 2024, accederea sa în funcţie, acceptată de toată lumea după o campanie care s-a desfăşurat rapid, „este aproape miraculoasă”, a declarat preşedintele Consiliului Constituţional, Mamadou Badio Camara, înainte ca Faye să depună jurământul de învestitură.

În alocuţiunea rostită după învestire, Faye a declarat că este „conştient” de faptul că victoria sa categorică în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 martie a exprimat „o dorinţă profundă de schimbare sistemică”.

„Sub conducerea mea, Senegalul va fi o ţară a speranţei, o ţară în pace, cu un sistem judiciar independent şi o democraţie consolidată”, a promis el. Noul preşedinte s-a referit la anii de tulburări care au precedat alegerea sa şi care s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de arestări.

Faye îi succede pentru un mandat de cinci ani lui Macky Sall, în vârstă de 62 de ani, care s-a aflat 12 ani la conducerea unei ţări de 18 milioane de locuitori şi care a menţinut relaţii puternice cu Occidentul şi Franţa, diversificându-şi în acelaşi timp parteneriatele.

Promisiunea unei rupturi cu trecutul şi aparenta umilinţă a acestei personalităţi provenite dintr-un mediu modest şi educat l-au condus la o victorie răsunătoare, cu 54,28% din voturi.

Faye, anterior un înalt funcţionar public în administraţia fiscală, şi-a stabilit ca priorităţi scăderea costului vieţii, lupta împotriva corupţiei şi reconcilierea naţională. Programul său subliniază totodată nevoia de suveranitate. „Am auzit în mod clar vocea elitelor dezinhibate care susţin tare şi clar aspiraţia noastră pentru o mai mare suveranitate, dezvoltare şi bunăstare” în Africa, a spus Faye. El i-a asigurat pe partenerii străini de „deschiderea Senegalului pentru un comerţ care să respecte suveranitatea” ţării în cadrul unor parteneriate „reciproc avantajoase”. Programul său prezintă intenţia de a renegocia sau de a reconsidera contractele cu companiile străine pentru exploatarea petrolului şi a gazelor, precum şi acordurile miniere şi de pescuit.

Admirator al fostului preşedinte american Barack Obama şi al eroului sud-african antiapartheid Nelson Mandela, Faye se descrie ca un panafricanist „de stânga”. El doreşte să lucreze pentru revenirea Burkina Faso, Mali şi Niger în Comunitatea Statelor din Africa de Vest (ECOWAS). Aceste state sunt conduse de junte care au rupt relaţiile cu Franţa şi s-au întors către Rusia. Regimurile ajunse la putere prin lovitură de stat din Mali, Burkina Faso şi Guineea şi-au trimis reprezentanţii la Diamniadio, inclusiv preşedintele guinean, generalul Mamadi Doumbouya.

Faye a subliniat amploarea provocărilor de securitate cu care se confruntă numeroase ţări africane. „Ne obligă să dăm dovadă de o mai mare solidaritate”, a pledat el.

Poreclit „Diomaye” („onorabilul”), Faye întruchipează o nouă generaţie de tineri politicieni. Adus la putere de dorinţa de schimbare, Faye se confruntă cu provocări majore. Planurile sale concrete rămân neclare, la fel ca şi locul acordat mentorului său,Ousmane Sonko.

Mai întâi trebuie să numească un guvern. El este aşteptat cu nerăbdare să ia decizii în special în domeniul ocupării forţei de muncă, într-o ţară în care 75% din populaţie are sub 35 de ani şi unde rata şomajului este oficial de 20%, ceea ce obligă tot mai mulţi tineri să fugă de sărăcie şi să se angajeze într-o călătorie periculoasă spre Europa.