Situl arheologic Pompei deschide publicului zona Regio IX, cu cele mai recente descoperiri / Săpăturile au început aici în 1888, dar au fost întrerupte la scurt timp

Excavaţiile recente din zona arheologică Regio IX de la Pompei, oraşul distrus de erupţia Vezuviului din anul 79 e.n., cu cele mai noi descoperiri realizate, precum moara-închisoare sau o frescă cu natură moartă ce aminteşte de actuala „pizza”, vor fi deschise publicului începând de la 3 ianuarie, transmite Agerpres, care preia EFE.

Noua zonă, cu cele mai noi descoperiri realizate în ultimele luni în aşa-numita Regio IX din vechiul oraş îngropat Pompei – unul dintre cele nouă cartiere în care este împărţită regiunea – se întinde pe aproximativ 3.200 de metri pătraţi şi poate fi vizitată de luni până vineri, cu rezervare în prealabil, în grupuri de 15 persoane,

Săpăturile în această zonă a Regio IX, de-a lungul Via di Nola, au început în 1888, dar au fost întrerupte la scurt timp, fiind reluate cu doar un an în urmă, cu descoperiri uimitoare, precum o afacere cu mese de lucru şi căzi pentru spălat şi vopsit rufe şi o brutărie cu un cuptor, dar şi o încăpere în care sclavi şi măgari erau forţaţi să macine cereale.

„Este un receptaclu îngust, fără ieşire exterioară, cu ferestre mici cu gratii de fier pentru a permite pătrunderea luminii, unde servitori şi măgari erau închişi pentru a măcina cerealele cu care coceau apoi pâinea”, au explicat arheologii.

În aceste zone recent descoperite au fost găsite rămăşiţele osoase a trei victime ale erupţiei, trei pompeieni care se refugiaseră în căutarea siguranţei şi care şi-au găsit în schimb moartea după prăbuşirea acoperişurilor.

Pe unul dintre pereţii acestor noi încăperi a fost găsită o frescă cu natură moartă, ce aminteşte de actuala „pizza”, care serveşte drept bază pentru o farfurie cu diverse fructe, printre care se disting o rodie şi probabil o curmală, asezonate cu condimente sau cu un fel de pesto (moretum, în latină), reprezentat prin puncte în nuanţe gălbui şi ocru.

„Acesta este un gen de imagini, cunoscut în antichitate sub numele de ‘xenia’, inspirat de ‘cadourile ospitaliere’ oferite oaspeţilor conform unei tradiţii greceşti”, au explicat specialiştii.

„Vizitele, efectuate de personalul implicat în lucrare, se vor concentra pe ilustrarea mediilor care au apărut şi a activităţilor în desfăşurare, cu o atenţie deosebită acordată aspectelor legate de metodologiile de lucru ale arheologilor şi restauratorilor şi tehnicilor de cercetare”, au precizat reprezentanţii sitului arheologic.