Şoareci-kamikaze și viruşi / Cine a fost generalul ucis la Moscova care i-a demonizat pe ucraineni?

„Țânțarii infectați transportați de dronele americane reprezintă o amenințare teribilă pentru soldații noștri”., potrivit Rador Radio România.

Era omul care trebuia să-i sperie pe ruși. În nesfârșita listă de sarcini și onoruri a generalului Igor Kirillov, ucis marţi dimineață la Moscova de un dispozitiv exploziv în timp ce ieșea din casă, se aflau fără îndoială și alte delegații, precum cea a luptei împotriva Covid, care l-a determinat să gestioneze mult controversată trimitere a ajutoarelor și a medicilor la Bergamo, așa-numita operațiune „Din Rusia cu dragoste”.

Cea mai importantă funcţie a sa, cea cu care este numit acum, șef al Apărării Nucleare, Radiologice, Chimice și Biologice, pare a fi o cutie goală, în condițiile în care politica „atomică” este gestionată de Consiliul de Securitate și, deci, direct de Kremlin.

Din 24 februarie 2022, de la începutul conflictului în curs, sarcina celui mai înalt ofițer ucis marți într-un atac, devenise cea de a semăna frica în propria populație prin demonizarea mult detestaţilor ucraineani, fapt care l-a făcut să devină şi el unul dintre cele mai detestate personaje de Kiev.

Kirillov vorbea des în Duma și lunar la televiziune, pentru a pune ţara la curent cu lucrurile machiavelice inventate de inamic. A început prin a denunța existența biolaboratoarelor sponsorizate de SUA pe pământul ucrainean, unde erau studiate „bombe murdare” nespecificate. În iunie 2022, a clarificat acuzația, declarând că aceste laboratoare perfecţionaseră un virus care putea fi transmis prin țânțarii Aedes transportați de dronele americane, răspândind printre soldații ruși aflaţi pe front diferite tipuri de febră, malarie și alte infecții. Serul mortal ar fi fost obținut la un institut de cercetare din Kiev și transportat în America pentru a efectua teste aerobiologice pe teren.

Cu doar două luni în urmă, în timpul unei întâlniri la Ministerul Apărării, Kirillov acuzase încă o dată guvernul de la Kiev, de data aceasta pentru utilizarea a peste patru sute de substanțe otrăvitoare, mijloace chimice interzise și alte substanțe toxice, folosite, în opinia lui, de trupele ucrainiene pentru „săvârșirea de acte teroriste”, precum folosirea taliului pentru „acte de sabotaj împotriva mai multor comentatori de la televiziunea noastră de stat”.

Lista alarmelor trase de Kirillov în ultimii ani include și folosirea gazului muștar (iperita) și a şoarecilor sinucigași „împodobiţi” cu încărcături explozive și trimişi dincolo de linia frontului. Privind retrospectiv, pot părea detalii paradoxale, care totuşi şi-au îndeplinit menirea de a prezenta Ucraina ca pe un monstru, susținând un trend care exista deja în adâncul Rusiei.

Numai că munca lui Kirillov nu a constat pur și simplu în propagandă pe frontul intern, cel puțin din spusele ucrainenilor, care l-au acuzat că a autorizat utilizarea în masă a unei serii de arme chimice pe frontul din Donbass, cum ar fi grenadele de luptă K-1, care sunt echipate cu substanțe toxice și iritante și, prin urmare, sunt interzise de tratatele internaționale. Combinația acestor două activități, fie ele false sau adevărate, acuzațiile împotriva lui și cele aduse de el Ucrainei îl transformaseră într-o țintă plauzibilă a activităților de contraspionaj ale Kievului. După ce în luna octombrie a făcut obiectul unor sancțiuni ad personam de către Uniunea Europeană, luni, Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat deschiderea împotriva lui a unui dosar penal în lipsă , trăgându-l la răspundere pentru că a ordonat „de peste 4.800” de ori trupelor ruse să folosească muniţii chimice pe fronturile de est şi de sud ale conflictului.

Existau multe elemente care făceau posibil un atac împotriva lui. Cu atât mai mult cu cât Rusia se dovedește a fi din ce în ce mai permeabilă. Pe 12 decembrie, un asasin l-a ucis într-un parc din Moscova pe inginerul Mihail Shatsky, despre care se crede că ar fi responsabil pentru modernizarea rachetelor Kh-59 și Kh-69 folosite împotriva Ucrainei. În urmă cu două zile, Serghei Yevsivkov, care era directorul închisorii Olenivka la momentul în care a fost lovită de o rachetă rusă care a ucis zeci de prizonieri ucraineni, a fost aruncat în aer în timp ce se afla la volanul mașinii sale în centrul Donețkului. Sunt infracțiuni care în momentul de față nu au nicio justificare, dar al căror motiv pare foarte, dar foarte clar.

Kirillov a fost ucis de trei sute de grame de TNT, explozibilul fiind plasat la intrarea în reședința sa din Moscova. Acesta pleca dis-de-dimineață – atacul a avut loc în jurul orei 6 dimineața – pentru a merge la Ministerul Apărării, unde urma să țină un discurs. Locuia pe Riazansky Prospect, în partea de sud-est a Moscovei, o suburbie a micii burghezii moscovite, într-o așa-numită ZhK, un complex de locuințe, un tip de clădire rezidențială deținută în comun de chiriași, cu mai mult confort decât locuințele publice, însă departe de luxul reședințelor private rezervate politicienilor. Prima reacție la uciderea generalului a venit de la canalele patriotice Telegram, care au subliniat existența unei probleme de securitate deja evidentă.

„Asasinarea generalului Kirillov – scrie site-ul Rybar, foarte apropiat de Ministerul Apărării – subliniază pentru a mia oară că oricare ar fi succesele noastre pe câmpurile de luptă, oricare ar fi euforia și narațiunea noastră despre inițiativa din faţa adversarului, cealaltă parte are întotdeauna posibilitatea să ne străpungă acasă și să ne dea o lovitură dureroasă”.

Odată epuizată durerea provocată de moartea generalului, la Moscova se va vorbi mai ales despre asta. Despre existența unei probleme de securitate internă care este din ce în ce mai evidentă.

Sursa: IL CORRIERE DELLA SERA / Rador Radio România / Traducerea: Cătălina Păunel