Soarta Secției speciale va fi decisă la Luxemburg în mai-iunie. Pledoarii finale în procesele de la CJUE deschise de magistrații români împotriva legilor Justiției PSD-ALDE pe 20 și 21 ianuarie 2020

Curtea de Justiție a UE (CJUE) va dezbate pe 20 și 21 ianuarie 2020 procesele deschise de magistrații din România împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE la legile Justiției, potrivit site-ului CJUE. Aceasta înseamnă că vor fi audiate toate părțile din cele 4 procese deschise la CJUE de Tribunalul Olt, Tribunalul București și Curțile de Apel din Pitești și Brașov. Potrivit unor surse judiciare, verdictul ar putea veni în lunile mai-iunie.

Printre cele mai importante și controversate modificări la legile Justiției este cea privind înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

G4Media.ro a arătat aici care este punctul de vedere trimis CJUE al Comisiei Europene privind SIIJ.

Comisia Europeană spune că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor. Practic, CE spune că Secţia Specială nu prezintă garanţii de independenţă. Comisia enumeră efectele nocive ale înfiinţării SIIJ: efect inhibator asupra magistraţilor, aparenţa influenţelor şi presiunilor exterioare asupra instanţelor, afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie.

În schimb, CSM-ul condus de Lia Savonea a apărat SIIJ. În punctul de vedere trimis CJUE şi semnat de Savonea personal, fosta şefă  CSM a combătut Mecansimul de coperare şi verificare (MCV) al Comisiei Europene şi a pus în discuție chiar competenţa CJUE de a se pronunţa dacă Decizia nr. 2006/928/CE (prin care a fost instituit MCV) „reprezintă sau nu un act adoptat de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii, supusă astfel interpretării CJUE”. Vezi mai multe aici.

Un punct de vedere similar cu al Liei Savonea a avut guvernul Dăncilă prin fostul agent guvernamental la CJUE, Radu Canțăr. De altfel, punctul de vedere semnat de Radu Canțăr conține paragrafe identice cu punctul de vedere trimis CJUE de către fosta șefă a CSM și se bazează pe datele Inspecției judiciare conduse de Lucian Netejoru. În plus, potrivit unor surse judiciare, Canțăr ar fi fost consiliat de profesioniști ai dreptului, susținători ai modificărilor PSD-ALDE la legile Justiției, precum magistrații asistenți de la CCR, Marieta Safta și Karoly Benke.

Punctul de vedere al Guvernului Dăncilă a chestionat caracterul obligatoriu al rapoartelor MCV de monitorizare a Justiției din România de către Comisia Europeană și a apărat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care ar avea rolul de a proteja magistrații de DNA.

Guvernul PSD a folosit concluziile controversate ale Inspecției judiciare care vorbesc de mii de dosare cu magistrați instrumentate de DNA, fără să precizeze însă că cele mai multe dintre ele erau simple plângeri soluționate cu clasare, iar DNA a arătat că a monitorizat, în realitate, doar 166 de magistrați. Vezi mai multe aici.

Rămăne de văzut dacă noul Guvern liberal și noul agent la CJUE vor menține punctul de vedere PSD-ALDE privind Secția specială și legile Justiței. De menționat că, în ultima ședință de Guvern de anul trecut, Guvernul Orban a adoptat un memorandum inițiat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care prevede desființarea SIIJ. Memorandumul nu are însă valoare juridică.

Foto: Adina Florea (InquamPhotos / Octav Ganea)

• Citește și: Cine este Emilia Gane, noul agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene