Social-democraţii aflaţi la putere în Suedia vor decide duminică dacă susţin o candidatură istorică a ţării lor de aderare la NATO, care să o apere de Rusia

Social-democraţii aflaţi la putere în Suedia vor decide duminică dacă susţin o candidatură istorică a ţării lor la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care să o apere de Rusia, au anunţat ei luni, informează AFP, citată de Agerpres.

„Partidul îşi va anunţa poziţia pe 15 mai”, a declarat Julia Grabe, purtătoarea de cuvânt a social-democraţilor suedezi.

O susţinere a unei posibile aderări, care ar constitui o schimbare majoră a liniei de până acum a partidului premierului Magdalena Andersson, ar deschide calea spre o candidatură a Suediei la NATO, potrivit analiştilor.

Cu sprijinul deputaţilor social-democraţi, o largă majoritate ar fi asigurată în Parlamentul suedez în favoarea înaintării unei candidaturi, cu atât mai mult în cazul oficializării candidaturii Finlandei vecine, aşteptată în următoarele zile.

Suedia şi Finlanda s-au menţinut în afara alianţelor militare timp de decenii, iar social-democraţii au fost, după crearea NATO în 1949, principala forţă politică de opoziţie faţă de o aderare, o linie reafirmată chiar în timpul celui mai recent congres al lor, în noiembrie.

Însă opinia publică şi numeroşi responsabili politici se pronunţă acum în favoarea unei aderări la NATO, pe fondul îngrijorării provocate de atacul rus împotriva Ucrainei.

Guvernul şi partidele reprezentate în Parlament urmează să prezinte vineri o nouă strategie menită să clarifice alegerea asupra NATO.

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto urmează, la rândul său, să-şi facă publică joi poziţia personală asupra candidaturii Finlandei, în timp ce o luare de poziţie a social-democraţilor finlandezi, şi ei la putere, este aşteptată sâmbătă.

Oficial neutre în timpul Războiului Rece, Suedia şi Finlanda au rămas în afara NATO după destrămarea Uniunii Sovietice, însă s-au apropiat de alianţa condusă de SUA după anii 1990. Cele două ţări sunt membre ale „Parteneriatului pentru pace” al NATO şi participă regulat la exerciţii comune.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că cele două ţări sunt două naţiuni non-membre cele mai apropiate de alianţă şi că, în cazul în care îşi vor înainta candidatura, ele ar fi primite „cu braţele deschise”.

La rândul său, Rusia a atenţionat de nenumărate ori în ultimele săptămâni împotriva „consecinţelor politice şi militare” ale unei candidaturi finlandeze şi/sau suedeze.

Sursa foto: Unsplash / lilzidesigns