Socialiştii europeni se arată interesaţi de postul de preşedinte al Consiliului European

Secretarul general al Partidului Socialiştilor Europeni, Giacomo Filibeck, a declarat luni că speră ca viitorul preşedinte al Consiliului European să fie membru al formaţiunii social-democrate, apreciind că fostul prim-ministru portughez Antonio Costa ar fi potrivit pentru acest post, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

„Este evident pentru noi că, fiind a doua forţă şi sprijinind principiul candidatului principal (‘spitzenkandidat’), sperăm că postul de preşedinte al Consiliului European va putea fi în cele din urmă ocupat de unul dintre ai noştri”, a spus reprezentantul socialiştilor europeni, sugerând astfel că, în discuţiile pentru împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene, cel de preşedinte al Comisiei Europene le-ar rămâne popularilor şi cel de preşedinte al Consiliului European le-ar reveni socialiştilor.

Socialiştii europeni au „numeroşi lideri politici extrem de calificaţi şi cu experienţă care pot ocupa acest post în folosul instituţiei”, iar fostul premier portughez „António Costa se numără categoric printre ei”, a indicat Giacomo Filibeck, în cadrul unei dezbateri organizate de publicaţia Politico pentru analizarea rezultatelor alegerilor europarlamentare.

Fostul premier socialist portughez a demisionat pe 7 noiembrie după ce justiţia a deschis împotriva sa o anchetă pentru presupuse neregularităţi în afaceri cu litiu, hidrogen verde şi cu un centru de date, dar până în prezent nu a fost inculpat în acest dosar.

În timp ce socialiştii europeni vorbesc despre ocuparea postului de preşedinte al Consiliului European, liberalii din grupul Renew, care au pierdut 23 de mandate de eurodeputat, conform proiecţiilor rezultatelor alegerilor europarlamentare, par să-l dorească pe cel al şefului diplomaţiei europene, în cadrul unei înţelegeri cu popularii şi cu socialiştii pentru formarea unei majorităţi în Parlamentul European şi împărţirea posturilor de conducere ale instituţiilor europene.

Astfel, întrebat la aceeaşi dezbatere dacă un liberal ar putea fi viitorul şef al diplomaţiei europene, secretarul general al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Didrik de Schaetzen, a răspuns că grupul liberalilor din Parlamentul European are „mai multe personalităţi care-şi pot asuma mari responsabilităţi, înaltul reprezentant (al UE pentru afaceri externe) fiind una dintre ele”.

Marile grupuri progresiste pro-europene din Parlamentul European, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), au obţinut la alegerile europarlamentare 402 din cele 720 de mandate în Parlamentul European, conform rezultatelor încă provizorii, care confirmă de asemenea creşterea extremei-drepte eurosceptice, transmite Agerpres.

Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă nouă mandate, social-democraţii pierd două, iar liberalii pierd 22 de mandate.

Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, membră a PPE şi care doreşte un nou mandat în acest post, le-a cerut socialiştilor şi democraţilor să formeze împreună cu PPE o majoritate în viitorul Parlament European, solicitare la care secretarii generali ai celor trei grupuri politice deja au răspuns pozitiv.

Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 19 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii. În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.

În dezbaterea organizată de Politico, secretarul general al socialiştilor europeni, Giacomo Filibeck, a insistat asupra includerii Verzilor în această majoritate reconfirmată. „Extinderea acestei platforme (a popularilor, social-democraţilor şi liberalilor), dacă nu este cu Verzii, atunci este fără noi. Dacă este cu Conservatorii şi Reformiştii Europeni, atunci este fără noi”, a indicat el, făcând referire la unul din cele două grupuri eurosceptice din Parlamentul European.

Înaintea alegerilor, Ursula von der Leyen sugerase că, dacă nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European, ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid „Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).