Societatea Națională Nuclearelectrica încetează negocierile cu chinezii de la CGN în privința construirii unităţilor reactoare 3 şi 4 de la centrala Cernavodă

Consiliului de Administrație al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica a obținut mandat din partea acționarilor să inițieze procedurile de încetare a negocierilor cu China General Nuclear Power Group (CGN), precum şi a efectelor juridice în ceea ce priveşte memorandumul de înţelegere încheiat în 2015, pentru construirea şi operarea unităţilor reactoare 3 şi 4 de la centrala Cernavodă.

Mai precis, în cadrul Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor (AGOEA) din 12 iunie 2020 s-a decis abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum şi a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018), se arată într-un document publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, conform Agerpres.

Acționarii au hotărât, practic, încetarea efectelor juridice (prin acordul părţilor, denunţare etc) a următoarelor documente: „Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (MoU), şi respectiv a Acordului Investitorilor în formă preliminară”. Nu în ultimul rând, s-a decis mandatarea Consiliului de Administraţie al SNN de a iniţia demersurile necesare pentru analiza şi cristalizarea opţiunilor strategice privind construcţia de noi capacităţi de producţie de energie electrica din surse nucleare.

Potrivit documentului, în cadrul şedinţei a fost aprobată Strategia de Investiţii a SNN pentru perioada 1 iulie 2020 – 1 iulie 2025 elaborată în conformitate cu Ordinul Ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), strategie care conţine proiecte investiţionale care urmează a fi derulate în perioada 1 iulie 2020 – 1 iulie 2025, modernizările activelor actuale aflate în funcţiune, precum şi termene de realizare asumate, costul estimativ pentru fiecare investiţie şi sursele de finanţare indicate.

„Valoarea estimată a proiectelor de investiţii, aferente perioadei 2020-2025, conform strategiei şi etapelor de realizare este de 2,29 miliarde de lei”, se arată în raportul publicat pe BVB. De asemenea, în cadrul AGA, a fost aprobată numirea firmei Mazars România SRL în calitate de auditor financiar al SNN pentru o perioada de 3 ani, respectiv pentru exerciţiile financiare 2020, 2021 şi 2022.

La finalul lunii trecut, ministrul Economiei, Virgil Popescu, arăta că actuala colaborarea cu compania chineză pentru construirea Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a început în urmă cu şapte ani, perioadă în care nu s-a avansat, astfel că nu se putea merge mai departe.

„Avem un parteneriat strategic cu SUA, ţinem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE şi ai NATO. Lăsând la o parte acest lucru, cred că 7 ani de zile de când a început această colaborare cu compania chineză este suficient de mult ca să ne dăm seama că nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat. Neavansându-se, nu putem să mai stăm încă 7 ani de zile să vedem ce se întâmplă. Ca să poată merge mai departe acea investiţie, Consiliul Concurenţei trebuia să ne notifice să ne spună dacă este concentrare economică sau nu. Dar nu aveau ce să mai notifice şi ne-au atras atenţia. Au trecut 7 ani. Comisia Europeană a închis notificarea României tocmai pentru că nu s-a mai progresat. Şi atunci ce rost mai avea să mai stăm?”, declara Popescu în 28 mai.

Parteneriatul dintre Nuclearelectrica şi grupul chinez a debutat în noiembrie 2015 prin semnarea unui memorandum în valoare de 6,5 miliarde euro pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 9,0903% şi alţi acţionari – 8,4138%, după listarea la bursă a companiei. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.

Sursa Foto: Ministerul Economiei