Solicitare din partea guvernului spaniol: Catalana, basca și galiciana  limbi oficiale în UE / De ce tratează oficialii de la Bruxelles cu reticență cererea Madridului

Recunoașterea catalanei, limbii basce și galicianei ca limbi oficiale ale UE – aceasta este solicitarea venită din partea guvernului spaniol care este examinată marți la Bruxelles. Totusi, cererea se confruntă cu numeroase obiecții, legate, printre altele, de teama de efect de domino, transmite La Libre Belgique, citată de Rador Radio România.

Dezbaterea, aprigă, a ajuns chiar și pe terenul de fotbal.

Pep Guardiola, antrenorul lui Manchester City, și Joan Laporta, președintele FC Barcelona, ​​ambii catalani, le-au cerut statelor membre să ia atitudine, în videoclipuri postate în ultimele zile pe X (fostul Twitter).

Uniunea Europeană, unde există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare, are în prezent 24 de limbi oficiale.

Acest statut implică în special că documentele juridice ale UE (tratate, reglementări sau acorduri internaționale) sunt traduse în aceste limbi și că interpretarea este disponibilă pentru summituri și reuniuni ministeriale.

O astfel de recunoaștere necesită o decizie unanimă a Celor 27.

Solicitarea guvernului premierului spaniol Pedro Sanchez, transmisă la mijlocul lunii august, a fost o cerință a separatiștilor catalani.

Liderul socialist va avea absolută nevoie de catalani în curând, dacă vrea să spere că va reveni la putere.

Iar Spania a profitat de președinția sa a Consiliului UE, pe care o deține până în decembrie, pentru a pune subiectul pe ordinea de zi a reuniunii de marți a miniștrilor Afacerilor Europene. O nerăbdare care poate să fi iritat în interiorul blocului.

La o reuniune pregătitoare de vineri, ambasadorii țărilor UE au subliniat că o astfel de cerere ridică „chestiuni juridice, administrative și bugetare” care trebuie examinate cu atenție înainte de orice decizie.

Suedia și-a exprimat public „reticența”, solicitând în special „un studiu privind impactul acestei propuneri asupra eficienței activității UE”, într-un comunicat publicat pe site-ul guvernului.
„Există multe limbi minoritare care nu sunt limbi oficiale în UE”, a mai subliniat un purtător de cuvânt al guvernului suedez.

Recunoașterea ar putea duce la cereri similare din partea limbilor regionale din alte părți ale UE, cum ar fi în Franța, unde se vorbește și bască și catalană.

Spania a indicat că va acoperi costurile legate de traducerea în sine, dar fără a oferi o evaluare cuantificată, ridicând întrebări în rândul partenerilor săi.

Implicațiile financiare ale unei astfel de decizii sunt analizate în mod deosebit, într-un moment în care sunt în desfășurare negocieri dificile cu privire la o prelungire a bugetului multianual al UE, ținând cont în special de consecințele războiului din Ucraina.

În Spania, catalana, basca și galiciana au statutul de limbi cooficiale.

Și, de marți, deputații care doresc vor putea vorbi în ședința plenară a Parlamentului spaniol în aceste trei limbi, cu traducere simultană.

Potrivit celui mai recent studiu al Institutului Național de Statistică din Spania (INE), 9,1 milioane de oameni vorbesc catalana, 2,6 milioane vorbesc limba galiciană și 1,1 milioane vorbesc bască.
În UE, care consacră „diversitatea lingvistică” ca valoare fundamentală, în 1958 existau patru limbi oficiale (germană, franceză, italiană și olandeză) și s-au înmulțit treptat cu extinderi succesive, ajungând în prezent la 24 de limbi.

Surse: La Libre Belgique/ Rador Radio România/ Traducerea: Rodezia Costea