Sondaj: Anul școlar, în module sau semestre/ Majoritatea elevilor şi profesorilor preferă modulele/ În schimb, jumătate dintre părinţi cred că organizarea în semestre e mai potrivită

Cei mai mulţi dintre elevi, dar şi majoritatea profesorilor din învăţământul preuniversitar consideră că actuala organizare a anului şcolar în cinci intervale de cursuri, denumite module, a fost benefică din sub mai multe aspecte şi ar trebui menţinută, arată un sondaj realizat de Ministerul Educației.

Aceasta a care a cuprins mii de elevi din toate ciclurile preuniversitare, profesori şi părinţi. Părerile părinţilor în ceea ce priveşte structura anului şcolar sunt însă diferite, cei mai mulţi dintre aceştia fiind de părere că anul şcolar împărţit în semestre este mai potrivit pentru copiii lor.

Un studiu realizat de Ministerul Educaţiei, care vizează evaluarea de către cei implicaţi în actul educaţional a structurii anului şcolar arată că cei mai mulţi dintre elevi şi profesori apreciază actuala structură a anului şcolar, organizat în cinci module.

Astfel, conform rezultatelor preliminare ale cercetării realizate în sute de şcoli din ţară arată că 60,60% dintre elevi apreciază mai mult organizarea anului şcolar pe module, 22,61% dintre ei preferă organizarea pe semestre, 9,69% nu au observat diferenţe ca să poată alege, iar ceilalţi puţin peste 7% nu şi-au exprimat opţiunea.

Acelaşi studiu arată că pe baza experienţei de până acum 69,36% dintre elevi ar alege organizarea în continuare a anului şcolar pe module, 20,99% ar opta pentru revenirea la semestre, în timp ce ceilalţi nu şi-au exprimat părerea în acest sens.

„Organizarea actuală este preferată, în special, de elevii din ciclurile gimnazial (60.1%) şi liceal (62.6%), comparativ cu cei din şcolile profesionale (51.9%). (…) Mai mult de jumătate dintre elevi (56%) consideră că organizarea pe intervale de cursuri/ module îi avantajează în privinţa pregătirii pentru examenele naţionale, iar aproximativ un sfert declară că nu pot aprecia efectele acestei organizări asupra pregătirii lor. Se constată faptul că organizarea actuală reprezintă un avantaj în principal pentru elevii din clasele a XII-a (63%) şi pentru elevii de clasa a VIII-a (60%). De asemenea, elevii care învaţă în mediul rural consideră că îi avantajează mai puţin împărţirea pe intervale de cursuri/ module a anului şcolar în pregătirea pentru evaluările naţionale, comparativ cu cei din mediul urban”, constată autorii studiului.

În ceea ce priveşte beneficiile pe care le aduce organizarea anului şcolar pe module, alternanţa perioadelor de activitate şcolară cu cele de odihnă reprezintă o mai bună gestionare a efortului din perioadele de şcoală (pentru 82% dintre elevi), mai mult timp liber (pentru 72% dintre elevi), reducerea presiunii aferente evaluărilor (pentru 61% dintre elevi) şi a stresului legate de obţinerea notelor (pentru 46% dintre elevi), respectarea ritmului propriu de învăţare (pentru 60% dintre elevi), mai mult timp pentru aprofundarea anumitor teme/subiecte de studiu (pentru 54% dintre elevi), mai arată studiul.

Şi profesorii sunt mulţumiţi de noua structură a anului şcolar. Conform studiului, „cei mai mulţi dintre profesori (45%) susţin că actuala organizare a anului şcolar în 5 intervale de cursuri ar trebui menţinută în formula actuală, iar un sfert dintre profesori consideră că este o măsură bună, dar care are nevoie de unele îmbunătăţiri. Totuşi, un sfert dintre profesori consideră că ar trebui să se revină la organizarea pe semestre”.

80% dintre profesori consideră că această modificare a structurii şcolare a adus beneficii la nivelul evaluării elevilor, în sensul reducerii presiunilor care se resimţeau mai ales în privinţa încheierii mediilor semestriale.

Cea mai mare dificultate resimţiţă de profesori (62%) se referă la mobilizarea elevilor şi reluarea efortului din cauza numeroaselor fragmentări ale timpului şcolar. Aspectul care a polarizat cel mai mult profesorii se referă la percepţia caracterului problematic al comunicării cu părinţii despre situaţiile de risc de corigenţă al elevilor, în contextul acordării mediilor la finalul anului şcolar (44% acord, 45% dezacord, 12% indecişi).

Aproximativ jumătate dintre profesori (52%) consideră că în viitor pot aplica autonom măsura privind structura pe intervale de cursuri/module a anului şcolar, fără să aibă nevoie de un cadru de implementare. În acelaşi timp, un procent important dintre profesori (38%) sunt în aşteptarea unor măsuri de sprijin care să-i orienteze în implementare, dacă actuala organizare a anului şcolar va fi păstrată.

Opinia directorilor este aceea că principalul beneficiu al structurii pe intervale de cursuri/module a anului şcolar se observă la nivelul stării de bine a elevilor (pentru 60% dintre directori). Climatul şcolar şi starea de bine a profesorilor sunt asociate, de asemenea, unor schimbări pozitive de către majoritatea directorilor (aproximativ 53%).

În ce priveşte practicile de evaluare, precum notarea şi încheierea mediilor, 88% dintre directori consideră că situaţia s-a schimbat, iar peste jumătate (53%) sunt de părere că acestea s-au îmbunătăţit datorită noului context.

În acelaşi timp, peste o treime dintre directori constată o scădere a calităţii acestor practici, procentele indicând-o ca fiind cea mai frecvent menţionată schimbare negativă. Astfel, cel mai critic aspect influenţat de schimbarea structurii şcolare rămâne în zona evaluării.
„Principalele categorii de provocări în contextul structurii pe intervale de cursuri/ module raportate în răspunsuri deschise de către directori, vizează: deficienţe în realizarea evaluării şi feedback deficitar în relaţia profesor-elev-părinte, presiunea asupra asigurării ritmicităţii în sistemul de notare, dificultăţi în organizarea Săptămânii Verzi şi a Săptămânii Şcoala Altfel, fragmentarea activităţii şcolare, gestionarea de către profesori a perioadelor de dinainte şi de după vacanţele elevilor”, arată rezultatele studiului.

Perspectiva părinţilor asupra structurii anului şcolar este diferită de cea a copiilor lor

Astfel, jumătate dintre părinţii care au răspuns chestionarelor sunt de părere că anul şcolar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru fiicele sau fiii lor, elevi, iar 36% optează pentru anul şcolar organizat în cinci intervale de cursuri/module, cu medii calculate la final de an.

„Aproape 40% dintre părinţi nu pot aprecia măsura în care noua structura a anului şcolar ar fi mai potrivită din perspectiva pregătirii elevilor pentru examenele naţionale. În schimb, 40% dintre părinţii elevilor de clasa a XII-a şi 37% dintre părinţii elevilor de clasa a VIII-a, consideră mai potrivită organizarea pe intervale de cursuri a anului şcolar pentru pregătirea copiilor pentru examenele naţionale, aprecierea acestora situându-se peste media de 34% înregistrată la nivelul întregului eşantion de părinţi. Conform opiniei părinţilor, influenţele pozitive ale organizării actuale s-au înregistrat asupra următoarelor aspecte: prezenţa la ore (pentru 66% dintre părinţi), implicarea în rezolvarea solicitărilor şcolare (64% dintre părinţi), comunicarea şcoală – familie cu privire la progresul şcolar al copilului (pentru 64% dintre părinţi), rezultatele şcolare (pentru 62% dintre părinţi), mobilizarea pentru învăţare (pentru 60% dintre părinţi), implicarea în alte activităţi educative, altele decât cele şcolare (pentru 56% dintre părinţi), timpul alocat studiului pentru şcoală (pentru 55% dintre părinţi), calitatea timpului liber (pentru 49% dintre părinţi). Potrivit opiniei părinţilor, stresul elevilor privind notele rămâne un aspect problematic: 35% dintre părinţi consideră că acesta s-a ameliorat în noul context, iar o treime apreciază că noua organizare nu a avut nicio influenţă”, se mai arată în rezultatele preliminare ale studiului.

Părinţii sunt de părere că cele mai frecvente provocări întâmpinate de elevi din cauza noii organizări a anului şcolar sunt legate de afectarea ritmului de învăţare, din cauza vacanţelor frecvente (aprox. 40% dintre părinţi considerând acest lucru); testarea într-o zi la mai mult de 2 discipline (27%); testarea în fiecare zi a ultimei săptămâni a fiecărui modul (24%); necesitatea de a obţine notele necesare încheierii situaţiilor şcolare la finalul anului şcolar (24%).

Cercetarea a fost realizată utilizând metoda anchetei pe bază de chestionar online, în perioada 17-31 octombrie 2023. Au răspuns chestionarelor elevi, părinţi, cadre didactice din 892 de unităţi de învăţământ (248 de şcoli primare, 487 de şcoli gimnaziale, 144 de licee, 13 şcoli profesionale), respectiv 375 de directori, 22.946 de elevi, 37.936 de părinţi şi 6.840 de profesori, precizează Ministerul Educaţiei.