Sondaj: Ce a adus căderea comunismului? Cum văd est europenii și germanii din fosta RDG democrația și economia de piață

Cum apreciază est-europenii şi germanii din fosta RDG democraţia şi economia de piaţă, la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului? Potrivit Pew Research Center, majoritatea consideră evoluţiile mai degrabă pozitive, se arată într-o analiză publicată de postul de radio Deutsche Welle.

În 1989, de la Berlinul de Est şi până la Moscova, regimurile comuniste din Europa s-au prăbuşit, unul după altul. Statele central şi est-europene nu se mai aflau sub dominaţia URSS, luând calea democraţiei. Graniţele spre vest s-au deschis, iar economiile planificate de stat s-au transformat treptat în economii de piaţă. Un val de euforie şi optimism cuprindea întreg Bătrânul Continent.

La 30 de ani de la aceste schimbări radicale, majoritatea cetăţenilor fostului Bloc Răsăritean salută transformările socio-politice şi economice demarate în anul crucial 1989. Cu toate acestea, relevă studiul efectuat pe un eşantion de 19.000 de persoane de institutul demoscopic american Pew Research Center în colaborare cu fundaţia germană Körber, oamenii nu sunt întru totul mulţumiţi de situaţia actuală din ţările lor.

Bunăstare în loc de mulţumire

„Gradul de mulţumire al oamenilor depinde de bunăstarea economică”, subliniază Nora Müller, şefa departamentului berlinez pentru politică internaţională al Fundaţiei Körber, adăugând că această constatare „nu surprinde”. De aceea, mai explică Müller, sistemul democratic pluripartinic şi economia de piaţă joacă un rol extrem de mare pentru polonezi sau lituanieni. Aceşti factori au dus la creşterea considerabilă a bunăstării în ţările lor după 1989.

Mai ales în statele care au aderat la Uniunea Europeană şi ale căror economii au avut de profitat, oamenii califică transformările iniţiate în 1989 drept pozitive. Cetăţenii acestor ţări consideră apartenenţa la UE drept un lucru pozitiv.

Cu toate acestea, nu pretutindeni în tinerele democraţii europene oamenii sunt întru totul mulţumiţi de efectele schimbării. „În ţările UE, în care economia nu funcţionează atât de bine, gradul de mulţumire este corespunzător de scăzut”, subliniază Nora Müller, dând ca exemplu Bulgaria.

Scepticism în Ucraina

Regional, diferenţele dintre o ţară şi alta privind evaluarea transformărilor politice şi economice pot fi chiar mari. Din rândul statelor central şi est-europene, Polonia este ţara care priveşte cu ochi foarte buni evoluţiile politice şi economice din ultimii 30 de ani – în proporţie de 85%.

Răspunsuri similare au fost înregistrate şi în rândul germanilor din noile landuri federale, respectiv din fosta RDG. Cehii (80%), slovacii (70%) şi lituanienii (70%) s-au pronunţat şi ei pozitiv cu privire la acest aspect.

Cu totul alta este situaţia în Ucraina, de exemplu, unde doar aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi consideră bune schimbările aduse de evenimentele din 1989 pe continent. Cel mai slab procentaj s-a înregistrat în Rusia, unde doar 43 la sută apreciază sistemul pluripartinic şi doar 38 la sută economia de piaţă. Potrivit sondajului, apartenenţa la Uniunea Europeană joacă în evaluarea situaţiei un rol deloc nesemnificativ.

Puterea de atracţie a UE

„UE are în continuare o mare putere de atracţie”, observă Nora Müller. „Perspectiva aderării la UE generează un oarecare impuls spre reformă. Studiul amintit indică faptul că oamenii sunt cu atât mai mulţumiţi, cu cât le merge mai bine după aderare, din momentul în care situaţia economică se ameliorează”, mai spune experta Fundaţiei Körber.

Mai reţinuţi s-au arătat cei chestionaţi referitor la statul de drept, sistemul de sănătate sau valorile privind familia. Evoluţiile din aceste domenii au fost apreciate drept pozitive de aproximativ 40 la sută dintre participanţii la studiu.

Valori apreciate

Regretul faţă de pierderile unor valori legate de familie este însoţit de respingerea unor forme alternative la familia tradiţională.

În continuare diferenţele dintre europenii din est şi cei din vest cu privire la homosexualitate, respectiv acceptanţa acesteia în societate, sunt mari. „Aceasta nu înseamnă că în răsăritul Europei nu există şi forţe progresiste. Dimpotrivă. Şi acolo mulţi oameni susţin drepturile homosexualilor”, apreciază Müller.

Autorii studiului mai constată că majoritatea europenilor chestionaţi consideră un sistem de justiţie corect şi egalitatea între sexe ca fiind extrem de importante. Alte valori apreciate sunt libertatea de expresie, alegerile libere şi un stat de drept funcţional. Mai puţină importanţă i se acordă libertăţii religioase şi de acţiune, în schimb.

Autorii studiului conchid că opiniile cetăţenilor din cele mai multe ţări ale fostului Bloc Răsăritean sunt, la trei decenii de la căderea comunismului, în general mai degrabă pozitive. Oamenii, chiar dacă nu privesc tocmai plini de entuziasm spre viitor, o fac totuşi cu un optimism, să zicem, rezervat. Aceşti cetăţeni manifestă totuşi un optimism clar atunci când e vorba de un viitor lipsit de conflicte grave şi războaie.

România nu a participat la actualul studiu „European Public Opinion – Three Decades After the Fall of Communism” al Pew Research Center. Potrivit unei chestionări efectuate de acelaşi institut demoscopic şi dată publicităţii în octombrie anul trecut, „românii se cred superiori din punct de vedere cultural altor naţii şi nu ar accepta în familie sau ca vecini musulmani sau evrei. Trei sferturi sunt împotriva căsătoriilor gay”.