Sondaj World Vision România printre parlamentari: un sfert consideră copiii incapabili să-şi exprime opinia cu privire la legile care îi vizează / 97% spun că educaţia ar trebui să primească peste 6 procente din PIB

Un sfert dintre parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-şi exprime opinia cu privire la legile care îi vizează, unu din opt nu este de acord cu ideea că şcoala ar trebui să ofere educaţie sexuală copiilor şi unu din şase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă.

Acestea sunt o parte din concluziile unui sondaj printre parlamentari realizat cu ocazia Zilei Copilului de către World Vision România.

Majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui alocat peste 6% din PIB pentru educaţie, dar mai mult de jumătate vor ca şcoala să permită primirea de contribuţii financiare de la părinţi.

De asemenea, o treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligenţa Artificială) va fi o ameninţare pentru educaţia copiilor.

World Vision România a realizat în perioada 5-25 mai 2023 sondajul „Prin ochii parlamentarilor: Copiii şi legile care îi afectează”. Cercetarea a fost realizată cu respondenţi parlamentari (145 de respondeţi) pentru a afla cum se poziţionează aceştia vizavi de câteva teme intens dezbătute în societate, direct legate de educaţia şi dreptul la participare al copiilor.

Toate partidele parlamentare au fost rugate să disemineze chestionarul realizat de fundaţie. Parlamentarilor nu li s-a cerut să-şi dea numele, ci doar să numească partidul, grupul sau dacă este independent. Eşantionul este format din 71.5% bărbaţi şi 28.5% femei, majoritatea cu vârste între 39 şi 52 de ani. Distribuţia respondenţilor în funcţie de afiliera politică este după cum urmează: 69 de parlamentari PSD, 30 de parlamentari USR, 29 de parlamentari PNL, 11 parlamentari UDMR, 3 parlamentari independenţi, 2 parlamentari AUR şi 1 parlamentar de la minorităţi. În total, 145 de parlamentari au răspuns apelului World Vision România.

Trebuie subliniat însă că această consultare nu reprezintă echivalentul unui studiu reprezentativ la nivelul întregului Parlament al României, ci este o reflecţie a opiniilor celor 145 de parlamentari care au răspuns la sondajul fundaţiei.

Principalele 10 rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor:

1. Peste un sfert dintre parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-şi exprime opinia cu privire la legile care îi vizează. Unu din cinci consideră cu aceştia nu trebuie consultaţi când vine vorba de legi care îi privesc.
2. Majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui alocat peste 6% din PIB pentru educaţie.
3. Mai mult de unu din doi parlamentari (54%) vor ca şcoala să permită primirea de contribuţii financiare de la părinţi, cei mai mulţi prin stabilirea unei sume fixe per elev.
4. 93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat faţă de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10.
5. Trei sferturi dintre parlamentari (74%) consideră că legislaţia trebuie să prevadă sancţiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în şcoli.
6. Unu din şase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca aceşti elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor.
7. Unu din cinci parlamentari (19%) nu crede că şcoala ar trebui să-l inveţe pe un copil să folosească telefonul în scop educaţional. Cu cât vârsta parlamentarului creşte, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în şcoală este mai ridicat.
8. O treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligenţa Artificială) va fi o ameninţare pentru educaţia copiilor.
9. Unu din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că şcoala ar trebui să ofere educaţie sexuală copiilor.
10. Unu din zece parlamentari spune că educaţia sexuală ar trebui învăţată în şcoli chiar din intervalul 6-9 ani.

Unu din patru parlamentari crede că un copil nu este capabil să aibă o opinie despre o lege care îl priveşte

Întrebaţi dacă au iniţiat/votat/adus un amendament sau au contribuit în orice alt fel la o lege care vizează direct copiii, 91% au răspuns afirmativ. Pe de altă parte, 22% (puţin peste unu din cinci), spun că nu au consultat nici măcar un copil înainte de a veni oficial cu o iniţiativă legislativă.

Întrebaţi în ce măsură consideră că un copil este capabil să-şi exprime opinia cu privire la un proiect de lege care îl vizează în mod direct, 14% au răspuns total de acord, 59% au spus că sunt în mare măsură de acord, 26% în mică măsură de acord, iar 1% au exprimat un total dezacord.

Peste jumătate dintre parlamentari sunt de acord ca şcoala să primească bani de la părinţi

Deşi majoritatea parlamentarilor cer peste 6% din PIB pentru învăţământ, 29% dintre parlamentari sunt de acord cu afirmaţia că şcoala ar trebui să stabilească o sumă standard per elev, în funcţie de necesităţile clasei/unităţii de învăţământ, pe care să o ceară de la părinţi. Alţi 25% spun că şcoala ar trebui să le permită părinţilor să contribuie financiar cât doresc pentru a acoperi nevoile clasei sau ale unităţii de învăţământ unde învaţă copiii lor. Asta înseamnă că 54% dintre parlamentari sunt de acord ca şcoala să primească bani de la părinţi: fie să contribuie cu ce sumă doresc, fie cu o sumă stabilită de unitatea de învăţământ.

Distribuţia răspunsurilor, în funcţie de afilierea politică, a parlamentarilor care spun că şcoala nu ar trebui să permită strângerea de fonduri de la părinţi:

– PSD: 55%;

– PNL: 17%;

– USR: 59%;

– UDMR:18%;

– AUR: 100% (Ambii parlamentari);

– Independenţi: doi dintre cei trei parlamentari care au răspuns chestionarului;

– Din rândul minorităţilor – de acord cu ideea că şcoala nu ar trebui să permită strângerea de fonduri de la părinţi.

Ce profesor este mai apreciat la nivel declarativ de către parlamentari

În acelaşi chestionar, parlamentarii au fost puşi să aleagă, din punctul lor de vedere, „care dintre cele două categorii de profesori ar trebui mai mult apreciată: cea de profesori care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 sau cea care ridică un elev de la nota 8 la nota 10?”.

La această întrebare, cu două opţiuni de răspuns, 93% dintre parlamentarii au afirmat că un profesor care ridică un elev de la 4 la 7 ar trebui mai degrabă apreciat.

Câţi parlamentari sunt de acord cu educaţia sexuală în şcoli şi de la ce vârstă

La întrebarea „În ce măsură sunteţi de acord că şcoala trebuie să ofere copilului educaţie sexuală şi pentru sănătatea reproducerii”, unul din opt parlamentari spune că nu este de acord. Totodată, mai mult de unu din doi parlamentari (56%) crede că educaţia sexuală pentru elevi ar trebui să înceapă între 10 şi 13 ani, adică mai devreme decât prevede Legea nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, conform căreia elevii pot beneficia la şcoală de programe de „educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor” începând din clasa a VIII-a şi dacă au acordul părinţilor.

Peste o treime dintre parlamentari (35%) cred că educaţia sexuală ar trebui să înceapă între 14-18 ani, iar aproape unu din zece (9%) spune că ar putea să se facă chiar din intervalul 6-9 ani.

Distribuţia răspunsurilor pe partide referitor la ideea potrivit căreia şcoala ar trebui să ofere educaţie sexuală copiilor este după cum urmează:

– PSD: 3% total dezacord, 15% în mică măsură de acord, 45% în mare măsură de acord, 37% total de acord.

– PNL: 7% total dezacord, 4% în mică măsură de acord, 36% în mare măsură de acord, 54% total de acord.

– USR: 0% total dezacord, 0% în mică măsură de acord, 13% în mare măsură de acord, 87% total de acord.

– UDMR: 0% total dezacord, 9% în mică măsură de acord, 55% în mare măsură de acord, 36% total de acord.

– AUR: ambii parlamentari au răspuns că sunt în mare măsură de acord cu educaţia sexuală în şcoli.

– Parlamentarii independenţi: unul este în mică măsură de acord, iar ceilalţi doi sunt total de acord.

– Din rândul minorităţilor – total de acord.

Poziţionarea faţă de sancţiunile la adresa copiilor agresivi din şcoli

Întrebaţi în ce măsură sunt de acord că legea trebuie să prevadă sancţiuni mai aspre în şcoli pentru copiii agresivi în scopul diminuării violenţei din spaţiul şcolar, parlamentarii au răspuns după cum urmează:

– PSD: 6% total dezacord, 10% în mică măsură de acord, 46% în mare măsură de acord, 37% total de acord.

– PNL: 0% total dezacord, 34% în mică măsură de acord, 24% în mare măsură de acord, 41% total de acord.

– USR: 0% total dezacord, 43% în mică măsură de acord, 47% în mare măsură de acord, 10% total de acord.

– UDMR: 9% total dezacord, 9% în mică măsură de acord, 36% în mare măsură de acord, 45% total de acord.

– AUR: un parlamentar a răspuns total de acord, celălalt în mare măsură de acord.

– Parlamentarii independenţi: 100% în mare măsură de acord.

– Din rândul minorităţilor – în mică măsură de acord.

Din analiza tuturor răspunsurilor rezultă că trei sferturi dintre parlamentari (74%) vor să oprească violenţa în şcoli prin sancţionarea mai aspră a copiilor.

Cum văd parlamentarii integrarea inteligenţei artificiale în actul educaţional

O treime dintre parlamentarii chestionaţi consideră inteligenţa artificială ca fiind o ameninţare la adresa educaţiei copiilor. Întrebaţi care cred că va fi rolul inteligenţei artificiale în educaţia de bună calitate a unui copil, respectiv dacă va fi o ameninţare sau un avantaj, parlamentarii au răspuns după cum urmează:

– PSD

– Este o foarte mare ameninţare – 12%;

– Este mai degrabă o ameninţare – 23%;

– Este mai degrabă un avantaj – 59%;

– Este un foarte mare avantaj – 6%.

– PNL

– Este o foarte mare ameninţare – 14%;

– Este mai degrabă o ameninţare – 24%;

– Este mai degrabă un avantaj – 52%;

– Este un foarte mare avantaj – 10%.

– USR

– Este o foarte mare ameninţare – 0%;

– Este mai degrabă o ameninţare – 23%;

– Este mai degrabă un avantaj – 67%;

– Este un foarte mare avantaj – 10%.

– UDMR

– Este o foarte mare ameninţare – 27%;

– Este mai degrabă o ameninţare – 9%;

– Este mai degrabă un avantaj – 64%;

– Este un foarte mare avantaj – 0%.

Unul din cinci parlamentari (19%) nu crede că şcoala ar trebui să-l inveţe pe un copil să folosească telefonul în scopuri educaţionale. De observat este şi că dezacordul pentru utilizarea telefonului în şcoală creşte odată cu înaintarea în vârstă. Cu alte cuvinte, dacă cei care au o medie de vârstă în jur 47 de ani sunt de acord, cei care au aproximativ 52 de ani sunt în total dezacord.

Pe de altă parte, nivelul de încredere pe care parlamentarii îl au în şcoală pentru a-i învăţa pe copii să folosească telefoanele în scopuri educaţionale este mai scăzut. Concret, la întrebarea „În ce măsură sunteţi de acord că şcoala ARE CAPACITATEA de a-l învăţa pe copil să folosească telefonul mobil în scopuri educaţionale?”, jumătate dintre parlamentari sunt în mare măsură de acord sau total de acord.

Dintre parlamentarii PSD, 57% sunt de acord, de la PNL – 55%, UDMR – 45%, iar de la USR 27%. Cei doi parlamentari AUR au răspuns că sunt în mare măsură de acord, respectiv total de acord că şcoala îl poate învăţa pe un copil să folosească telefonul în scopuri educaţionale. Parlamentarii independenţi au avut păreri împărţite, iar de la minorităţi total dezacord că şcoala are capacitatea de a-l învăţa pe copil să-şi dezvolte o astfel de abilitate.

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 32 de ani de prezenţă în România a ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, din aproape 500 de comunităţi situate în 18 judeţe.