Sony Music a cerut să fie eliminate de pe internet 75.000 de deepfake-uri identificate de casa de discuri / Industria muzicală luptă pentru a reglementa conținutul generat de AI

Industria muzicală luptă pe platforme și în instanțe pentru a împiedica jefuirea și deturnarea conținutului său prin intermediul inteligenței artificiale generative (AI), dar rezultatele lasă încă de dorit, se arată într-o analiză France Presse.

75 000. Acesta este numărul de deepfakes despre care casa de discuri Sony Music susține că a cerut deja să fie eliminate de pe internet, o cifră care atestă amploarea fenomenului.

Cu toate acestea, mulți dau asigurări că tehnologia poate detecta aceste piese produse de un software generativ de inteligență artificială, fără implicarea artistului.

„Chiar dacă sună realist, melodiile create cu AI prezintă mici neregularități de frecvență, ritm și semnătură digitală care nu se regăsesc în vocea umană”, explică Pindrop, specializată în identificarea vocii.

Dar este nevoie de doar câteva minute pentru a depista, pe YouTube sau Spotify, cele două destinații principale pentru streaming muzical, un rap fals al lui 2Pac despre pizza sau un cover al Arianei Grande după un hit K-pop pe care nu l-a interpretat niciodată.

„Luăm acest lucru foarte în serios și lucrăm la noi instrumente în acest domeniu pentru a îmbunătăți” detectarea AI false, a declarat Sam Duboff, șeful politicii de reglementare la Spotify, pentru canalul YouTube Indie Music Academy în această săptămână.

YouTube, de asemenea, a declarat că „își rafinează tehnologia împreună cu partenerii săi” și ar putea face anunțuri în următoarele săptămâni.

Jeremy Goldman, analist la Emarketer, subliniază că „actorii răi sunt cu un pas înaintea” industriei, care trebuie să „reacționeze” pentru că nu a reușit să anticipeze.

„YouTube are miliarde de dolari în joc”, adaugă el, „așa că ai crede că vor reuși să rezolve problema (…) pentru că nu vor să vadă platforma lor transformată într-un coșmar al inteligenței artificiale”.

Dar mai mult decât deepfakes, industria muzicală este îngrijorată de utilizarea neautorizată a conținutului său pentru a dezvolta interfețe specializate de inteligență artificială generativă precum Suno, Udio și Mubert.

În iunie, mai multe case de discuri importante au acționat în instanță, la New York, societatea mamă a Udio, acuzată că și-a dezvoltat software-ul folosind „înregistrări protejate de proprietatea intelectuală cu scopul final de a deturna ascultătorii, fanii și potențialii utilizatori plătitori”.

După mai bine de nouă luni, nu a fost încă stabilită nicio dată pentru un eventual proces, mai mult decât în cazul unui proces similar împotriva Suno în Massachusetts.

În centrul dezbaterii juridice se află noțiunea de utilizare corectă, care poate limita aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală în anumite condiții.

Joseph Fishman, profesor de drept la Universitatea Vanderbilt, consideră că „ne aflăm într-o zonă de incertitudine reală” cu privire la modul în care judecătorii vor interpreta criteriile.

Primele hotărâri nu vor marca neapărat sfârșitul unui capitol, deoarece „dacă instanțele vor începe să difere” în opiniile lor, Curtea Supremă ar putea fi chemată să ia o decizie, avertizează universitarul.

Între timp, principalii actori din domeniul inteligenței artificiale în muzică continuă să își umple modelele cu date protejate, ridicând întrebarea dacă bătălia nu este deja pierdută.

„Nu sunt sigur” că este prea târziu, afirmă Joseph Fishman. „Multe dintre aceste interfețe au fost dezvoltate folosind materiale protejate de drepturi de autor, dar apar mereu noi modele”, iar acestea ar putea fi nevoite să țină cont de o eventuală hotărâre judecătorească obligatorie.

Pentru moment, casele de discuri, artiștii și producătorii nu au avut prea mult succes nici pe cel de-al treilea front al acestei ofensive, cel legislativ. Numeroase proiecte de lege au fost introduse în Congresul SUA, dar până în prezent nu au fost luate în considerare.

Câteva state americane, inclusiv Tennessee, au adoptat legi care se concentrează în principal asupra falsurilor profunde.
Pentru a înrăutăți situația, președintele american Donald Trump a susținut dereglementarea, în special a IA.

O serie de giganți ai inteligenței artificiale s-au alăturat acestei inițiative, în special Meta, pentru care „guvernul ar trebui să precizeze că utilizarea datelor publice pentru a dezvolta modele este fără echivoc o utilizare corectă”.

Dacă administrația Trump ar urma acest sfat, balanța ar înclina în favoarea profesioniștilor din domeniul muzicii, deși instanțele ar avea probabil ultimul cuvânt.

Situația nu este cu mult mai bună în Regatul Unit, unde guvernul laburist a lansat o consultare în vederea relaxării legislației privind proprietatea intelectuală pentru a facilita accesul dezvoltatorilor de IA.

În semn de protest, mai mult de 1 000 de artiști și-au unit forțele pentru a lansa, la sfârșitul lunii februarie, un album tăcut intitulat „Is This What We Want?”

În opinia lui Jeremy Goldman, abuzurile AI continuă să afecteze industria muzicală deoarece „este foarte fragmentată, ceea ce o dezavantajează atunci când vine vorba de rezolvarea acestei probleme”.