Sorin Grindeanu anunță că Ucraina a dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia, începând de vineri: „Insistăm să primim acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia, dar și pe canalul Bîstroe”

Partea ucraineană a dat un acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia (partea ucraineană), începând de mâine, a anunțat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe Facebook.

„Acest acord privește sectorul cuprins între km 22 și km 116 pe acest braț al Dunării, iar măsurătorile se vor desfășura doar pe timpul zilei. În discuțiile anterioare cu oficialitățile ucrainene am solicitat ca măsurătorile pe brațul Chilia să înceapă de la km 11”, a mai precizat Grindeanu.

„Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces și pe celelalte sectoare ale brațului Chilia (între km 11 și km 22) dar și pe canalul Bâstroe. În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, consider că este în interesul ambelor țări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braț Chilia și pe canalul Bâstroe”, a conchis ministrul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor din România anunța, pe 3 martie, că autoritățile din Ucraina au permis începerea măsurătorilor pentru adâncimea Canalului Bîstroe și a Brațului Chilia din 15 martie, după o întâlnire a experților din cele două țări.

Context:

La 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are informații de la structurile din teritoriu că Ucraina face lucrări de dragare (curățare) a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

Două zile mai târziu, în data de 17 februarie, Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirma, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

Ministrul Tanczos Barna a declarat, în 19 februarie, că ”Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”. Ulterior, șeful său politic, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Ucraina ”ar trebui să oprească lucrările pe Canalul Bâstroe, până când specialiştii se vor pronunţa şi vor lua o decizie”.

Au urmat două săptămâni de discuții aprinse în spațiul public pe acest subiect, agenda fiind inundată de critici aduse acțiunilor de dragare ale Ucrainei sau acuze că inflamarea și întreținerea acestui scandal folosește intereselor Rusiei.

Președintele Klaus Iohannis a criticat politicienii care s-au grăbit să critice lucrările de dragare efectuate pe canalul Bîstroe și a precizat că partea ucraineană a solicitat discuții la nivel de experți cu Ministerul Transporturilor, Mediul și Externelor, dar aceste discuții nu au avut loc.

• „Pentru a ști ce se întâmplă e nevoie să vorbim cu ucrainenii doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat. La noi o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediul și pe Externe. Aceste discuții nu au avut loc dar ai noștri inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament”, a spus președintele Iohannis, într-o declarație de presă susținută în Varșovia, răspunzând la întrebările ziariștilor.
  Iohannis a notat că „ucrainenii spun că draghează pentru întreținere și cred că e legitim să se verifice împreună cu ei”, deoarece „până la urmă e teritoriu ucrainean”. Președintele a recomandat politicienilor care au intervenit pe marginea acestui subiect ca, înainte să „țină discursuri inflamate să lase experții să vadă ce este acolo”.

În replică, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că dragarea canalului Bîstroe este un subiect care afectează una dintre bijuteriile lumii și că în România s-a depășit momentul în care era sancționat delictul de opinie: „Oamenii se așteaptă de la noi la o reacție, nu să ne ascundem”, a susținut Marcel Ciolacu. Șeful PSD a susținut că autoritățile din România și Ucraina trebuie să rezolve cât mai repede acest subiect și să vină cu explicații pentru public.

• „Asta nu înseamnă că România nu a ajutat economic, umanitar, militar Ucraina și nu înseamnă că România nu are datoria să ajute Ucraina în continuare până când aceasta va câștiga războiul în fața unui agresor cum este Rusia. România va fi în viitor între cei mai importanți stâlpi pentru reconstrucția Ucrainei”, a adăugat președintele Camerei Deputaților.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a revenit cu declarații și a anunțat că trei nave românești ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe. Navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile, potrivit unei postări a ministrului pe Facebook.

Declarația lui Grindeanu a venit la o zi după ce ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a declarat că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată. Mai mult, oficialul ucrainean a spus că „am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”.

Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe condus de Bogdan Aurescu a transmis că„nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experţi din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.

În cele din urmă, premierul Nicolae Ciucă a declarat într-un interviu pentru Antena 3 că, în cazul dragărilor pe canalul Bîstroe, ”sunt evidențe clare că adâncimea este mai mare de 3,5 metri”, dar a adăugat că ”nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat și speculat politic”: ”Sunt aspecte care se rezolvă în cadrul forumurilor internaționale”, a mai transmis Nicolae Ciucă.

• Citește și Cum își pasează autoritățile responsabilitatea privind impactul pe mediu în controversa Bîstroe/ Ce spun Ministerul Mediului, Administrația Rezervației Deltei și Institutul de Cercetare din Deltă.
• Citește și Controversa Bîstroe: ”O avalanșă de știri neverificate, informații contradictorii, fără date certe/ Urgențele Deltei: Decolmatarea, repopularea cu pește, redeschiderea vechilor comunicări cu marea” – geologul Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar/ Explicații pe scenariile de dragare în Delta Dunării. 
• Citește și Profesor de geografie fizică, directorul Staţiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe: Nu se întâmplă nicio secare a Deltei fiindcă se draghează pe braţul Bâstroe, e o trăznaie din punct de vedere ştiinţific.