Spania a început să respingă cereri de cetățenie din partea descendenților evreilor sefarzi expulzați în 1492, după o alarmă de fraudă. Autoritățile de la Madrid sunt acuzate de antisemitism

Peste 3.000 de cereri de cetățenie au fost respinse în 2021 după o alertă din partea unei ambasade a Spaniei din America Latină care a dus la schimbarea procedurii de evaluare a solicitărilor.

Autoritățile au început să ia la puricat fiecare cerere și totuși pe lângă cele 3.019 respinse au aprobat în 2021 alte 15.274 cereri de cetățenie pentru descendenții evreilor expulzați acum mai bine de 500 de ani.

Până în 2020 inclusiv fuseseră aprobate 20.908 cereri și una singură respinsă, iar noul val de respingeri au dus la acuzații de antisemitism la adresa guvernului Socialist sprijinit de stângiștii de la Unidas Podemos, din partea unor comunități sefarde și a avocaților solicitanților respinși.

Legea de acordare a cetățeniei descendenților evreilor sefarzi expulzați a fost adoptată în 2014 și a fost inițiată de Alberto Ruiz-Gallardon, ministrul de justiție al guvernului Partidului Popular (centru dreapta) aflat atunci la putere, ca o măsură reparatorie pentru nedreptatea din 1492.

În acel an, regii catolici Ferdinand de Aragon și Isabella de Castilia, după recucerirea completă a Spaniei din mâinile musulmanilor au expulzat toți evreii care au refuzat să se convertească la catolicism.

Expulzarea din 1492

Evreii sefarzi (Sfarad înseamnă ”spaniol” în limba ebraică) avuseseră un statut mai bun sub dominația musulmană de aproape 800 de ani, decât restul evreilor din Europa și după 1492 au plecat în majoritate în Imperiul Otoman unde au fost primiți relativ bine. Ei vorbeau un dialect al limbii spaniole numit Ladino, care s-a păstrat până azi.

Unii dintre ei au ajuns în America Latină de unde acum provin multe dintre cererile de cetățenie respinse din partea celor care spun că sunt descendenții lor.

Pentru a primi un pașaport spaniol, un solicitant trebuie să prezinte dovada strămoșilor săi sefarzi cu un certificat de la comunitatea evreiască sefardă din țara de naștere sau de reședință și să certifice legătura cu Spania. Conform legii, compilarea și verificarea documentelor revine notarilor publici, în timp ce Ministerul Justiției este responsabil de revizuirea cererii finale, efectuarea unei verificări de cazier și aprobarea cererii.

Unul dintre principalele motive pentru care aceste cereri au fost respinse a fost faptul că solicitantul a prezentat un certificat de ascendență sefardă dintr-o țară cu care nu au nicio relație. Multe dintre cererile respinse, de exemplu, includeau certificate de la Federația Evreiască a statului New Mexico din Statele Unite, care a confirmat că a emis 20.000 de astfel de documente persoanelor din America Latină. Criza economică și politică din Venezuela a dus la un număr mare de cereri din acea țară și 32% din cei cărora li s-a aprobat cererea sunt cetățeni venezuelieni.

“Noi credem că Ministerul Justiției nu examinează cazurile cu atenție și pur și simplu respinge cererile, deoarece nu vor ca evreii sefarzi să devină cetățeni”, a declarat Sara Koplik, șefa programului de ascendență sefardă la Federația Evreiască din New Mexico.

Termenul limită pentru ca descendenții evreilor sefarzi expulzați să solicite cetățenia spaniolă a fost 30 septembrie 2019, dar din cauza pandemiei de Coronavirus li s-a acordat o mică prelungire. În total, de la adoptarea legii, Spania a primit 63.873 de cereri și a aprobat 36.168, majoritatea între 2020 și 2021. Alte 50.000 de cereri ale căror documente trebuie revizuite de notari – acum cu o atenție sporită – sunt încă în curs de procesare.

Portugalia a adoptat și ea o lege care permite acordarea cetățeniei evreilor expulzați în 1496. La sfârșitul anului 2020 23.000 din cele 76.000 de cereri de cetățenie fuseseră aprobate.

sursa: El Pais, Voice of America, Reuters, Times of Israel, sursa foto deschidere: Petru Clej