Specia de viespi care poate tolera concentrații de alcool de 80% fără să fie afectată

Un nou studiu arată că viespile orientale pot suporta concentrații de 80% alcool. Este posibil ca viespile orientale să fi dezvoltat o mutație genetică pentru a face față alcoolului, datorită unei relații benefice cu drojdia, conform National Geographic.

Oamenii beau de obicei alcool pentru a se distra și a reduce stresul. Dar atunci când animalele se ”îmbată”, este vorba de mai mult decât simplele calorii.  

În natură, fructele, nectarul și alte plante pot produce etanol pe măsură ce putrezesc și fermentează. Multe animale, de la elefanții africani la aproximativ 55 de specii de păsări, au învățat că alimentele fermentate sunt surse eficiente de nutrienți. De fapt, etanolul are un conținut caloric aproape dublu față de zahăr. Atenție, bineînțeles, consumul excesiv poate produce efecte secundare nedorite.  

Dar se pare că nu și pentru viespea orientală. Experimentele de laborator arată că această specie, prezentă în mare parte din Asia, Africa și Europa, poate suporta concentrații de etanol de până la 80%. În comparație, majoritatea vertebratelor suferă efecte negative după ce consumă concentrații de etanol mai mari de 4%.  

Motivul pentru care aceste viespi au o toleranță atât de mare s-ar putea să fie din cauză că au o relație reciproc avantajoasă cu drojdia de bere sălbatică, aceeași care este folosită pentru fabricarea berii și pentru coacere.

Drojdiile nu pot supraviețui pe vreme rece, așa că trăiesc și se reproduc în burțile viespilor și ale viespilor în timpul iernii. În schimb, drojdia furnizează energie viespilor prin fermentarea fructelor cu care acestea se hrănesc. Pentru a face față abilităților de fermentare ale drojdiei, este posibil ca viespile să fi evoluat pentru a purta mai multe copii ale unei gene cunoscute pentru a permite toleranța la alcool, conform unui studiu publicat la 21 octombrie în “Proceedings of the National Academy of Sciences”.

În timp ce hrănirea insectelor cu alcool poate părea banală, există numeroase motive pentru care oamenii de știință studiază insectele “bete”: Atât insectele, cât și primatele au mâncat probabil fructe fermentate timp de milioane de ani.

De fapt, așa-numita „ipoteză a maimuței bete” sugerează că dieta bogată în etanol a strămoșilor noștri ar putea fi legată de relația complicată pe care oamenii o au cu această substanță până în prezent.

De aceea, înțelegerea geneticii modului în care viespile orientale asimilează atât de mult etanol ar putea conduce în cele din urmă la tratamente mai bune pentru tulburările cauzate de consumul de alcool, care afectează aproape 30 de milioane de americani.

Care este limita acestora

Atunci când Sofia Bouchebti, liderul studiului, ecologistă comportamentală la Universitatea Ben Gurion din Israel, și colegii săi au hrănit peste  2000 de viespi orientale cu acea soluție de etanol de 80%, asemănătoare absintului, „acestea nu au fost capabile să zboare corect sau să meargă drept”, spune ea.   

Se întâmplă cu cei mai buni dintre noi, desigur. Dar ceea ce i-a șocat cu adevărat pe cercetători a fost modul în care insectele s-au mobilizat.  

„Odată am văzut chiar câteva insecte culcate pe spate. Eram destul de sigur că vor muri, dar când am verificat câteva minute mai târziu, își reveniseră complet”, spune Bouchebti. 

Ceea ce este cu adevărat remarcabil este faptul că, în timp ce specia de viespi bete au metabolizat etanolul și și-au reluat construcția cuibului fără probleme, albinele europene hrănite cu aceeași dietă alcoolică nu numai că nu au mai putut funcționa, dar au și murit în 24 de ore. 

Concentrațiile mici de etanol sunt benefice pentru animale, spune Bouchebti, dar la concentrații mai mari, alcoolul devine toxic, așa cum o demonstrează albinele moarte.  

Acesta este motivul pentru care oamenii de știință au folosit doar concentrații de etanol de 20% în experimentele lor inițiale, ce reprezintă limita la care drojdia de bere poate produce în mod natural. 

„Am fost atât de uimiți de lipsa oricăror efecte negative la această concentrație, încât am decis să creștem concentrațiile pentru a determina concentrația maximă pe care viespile o pot suporta”, care s-a dovedit a fi de 80 la sută.

„Ceea ce aș vrea cu adevărat să înțeleg acum este de ce viespile orientale s-au adaptat la concentrații atât de mari”, spune Bouchebti.

De exemplu, este posibil ca îmbibarea cu etanol, care are proprietăți antimicrobiene, să mențină insectele sănătoase și curate, mai ales că se știe că viespile orientale adună bucăți de carne în putrefacție pentru a hrăni larvele lor.

Beți de entuziasm

„Ce studiu interesant!”, spune entomologul Chris Alice Kratzer, care nu este deloc surprinsă de faptul că unele viespi au dezvoltat capacitatea de a metaboliza etanolul.

„Multe fructe se coc toamna, în același timp cu cu vârful perioadei de dezvoltare a coloniilor de viespi în climatele temperate”, spune Kratzer, autor al The Social Wasps of North America, într-un e-mail. „Capacitatea de a ingera lichid din fructele în putrefacție este importantă pentru supraviețuirea lor”.

„Din observațiile personale, majoritatea speciilor de viespi sociale nu pot ingera etanol fără să se îmbete de la gastere”, spune Kratzer. (La viespi, „gasterele” sunt partea groasă a abdomenului, asemănătoare fundului). 

Vrăbiuțele galbene sunt deosebit de rău famate, își petrec timpul în livezi și consumă fructe în putrefacție până când nu mai pot zbura drept și chiar uneori se ciocnesc între ele, în aer.   

Ceea ce este fascinant, însă, este că viespile orientale par să facă acest lucru fără să bâzâie prea mult, spune ea. 

 „Acest studiu este doar începutul”, spune Bouchebti. „Mai sunt încă atât de multe de descoperit”.