Speranța de viață la naștere la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu peste un an în primii ani de pandemie, ajungând la 80,1 ani în 2021 / România, pe penultimul loc, cu o speranță de viață de 72,8 ani

Speranța de viață la naștere la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu peste un an în primii ani de pandemie, ajungând la 80,1 ani în 2021. România se află pe penultimul loc, cu o speranță de viață de 72,8 ani, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

Dacă în anul 2019 speranța de viață la naștere a ajuns la 81,3 ani, în anul 2020 a scăzut la 80,4 (-0,9 ani), iar în 2021 a scăzut în continuare (-0,3 ani față de 2020), „probabil ca urmare a creșterii bruște a mortalității din cauza pandemiei COVID-19”, notează Eurostat.

Speranța de viață a femeilor (82,9 ani) a continuat să fie mai mare decât cea a bărbaților (77,2 ani) în 2021, ambele înregistrând noi scăderi după o scădere mai mare din 2019 până în 2020. Comparativ cu 2020, speranța de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați a scăzut cu 0,3 ani.

Între 2002 (primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toți membrii UE) și 2021, speranța de viață la naștere în UE a crescut cu 2,5 ani, de la 77,6 la 80,1 ani; creșterea a fost de 2,0 ani pentru femei și de 2,9 ani pentru bărbați.

La nivel de țară, cea mai mare speranță de viață la naștere a fost înregistrată în Spania (83,3 ani), Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (ambele 82,7 ani), în timp ce cea mai mică speranță de viață la naștere a fost înregistrată în Bulgaria (71,4 ani), România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani).

În România, cea mai mică speranță de viață la naștere s-a înregistrat în regiunile Nord-Est (72 ani) și Sud-Est (72,1 ani).