Sprijinul pentru ieșirea din UE a scăzut semnificativ în întregul bloc comunitar după Brexit

Sprijinul pentru ieșirea din UE a scăzut semnificativ, și uneori dramatic, în statele membre din întregul bloc, în urma referendumului britanic pentru Brexit, potrivit datelor unui important sondaj paneuropean, citate de The Guardian.

European Social Survey (ESS), condus de City, University of London și realizat în 30 de națiuni europene la fiecare doi ani începând din 2001, a constatat că respondenții au fost mai puțin predispuși să voteze pentru ieșirea din UE în fiecare stat membru pentru care au fost disponibile date.

Cea mai mare scădere a sprijinului pentru „leave” s-a înregistrat în Finlanda, unde 28,6% dintre respondenții care au declarat în ce sens ar vota la un referendum de tip Brexit au indicat „leave” în 2016-2017, dar numai 15,4% au făcut-o în 2020-2022 – o scădere de 13,2 puncte procentuale.

Scăderi la fel de drastice între 2016 și 2022 au fost înregistrate în Olanda (de la 23% la 13,5%), Portugalia (de la 15,7% la 6,6%), Austria (de la 26% la 16,1%) și Franța (de la 24,3% la 16%), cu scăderi mai mici, dar totuși semnificative din punct de vedere statistic, în Ungaria (de la 16% la 10,2%), Spania (de la 9,3% la 4,7%), Suedia (de la 23,9% la 19,3%) și Germania (de la 13,6% la 11%).

Sprijinul pentru „leave” în cea mai recentă rundă a sondajului a fost cel mai mare în Republica Cehă (29,2%), Italia (20,1%) și Suedia (19,3%), dar chiar și în aceste țări a scăzut cu 4,5 puncte procentuale, 9,1 puncte și, respectiv, 4,6 puncte din 2016-2017, arată sondajul. Scenariul „leave” a fost cel mai puțin popular în Spania (4,7%).

Perioada acoperă negocierile lungi și dificile ale Marii Britanii pentru a părăsi UE, dar și tulburările politice care au urmat – cinci prim-miniștri în șase ani – și actualele sale probleme sociale și economice, toate acestea fiind intens mediatizate pe continent și interpretate pe scară largă ca fiind cauzate cel puțin parțial de Brexit.

De asemenea, ele coincid cu pandemia Covid și cu invazia Rusiei în Ucraina, care, potrivit experților, i-au determinat pe mulți cetățeni ai UE să privească mai favorabil statutul de membru, precum și cu deciziile luate de multe partide antieuropene, inclusiv în Franța și Italia, de a abandona politicile „Frexit” sau „Italexit” în favoarea reformării UE din interior.

Mathieu Gallard, directorul de cercetare al principalei firme franceze de sondaje de opinie Ipsos, care realizează în mod regulat sondaje de opinie europene, a declarat că cifrele ESS reflectă o „veritabilă prăbușire” a sprijinului pentru ieșirea din UE în mai multe țări.

Gallard a declarat că scăderea sprijinului pentru un vot de ieșire din UE provine, cel mai probabil, dintr-un „efect cumulativ care combină atitudinea UE față de diferitele crize din ultimii ani, moderarea dreptei radicale pe tema [ieșirii din UE] și numeroasele vicisitudini ale Brexitului”.

Sondajul ESS a constatat, de asemenea, că atașamentul emoțional al respondenților față de Europa a crescut între 2016 și 2022 în majoritatea statelor membre. Întrebați cât de atașați se simt de blocul comunitar pe o scară de la zero la 10, 54,9% dintre respondenții portughezi au dat răspunsuri între șapte și 10 în 2020-2022, față de 41,5% în 2016-2017.

Atașamentul emoțional puternic față de Europa în Finlanda a crescut de la 46% la 58,7% în această perioadă, în timp ce în Ungaria – angajată într-o dispută tot mai aprigă cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept – a crescut de la 60% la 70,3%. În Italia, cifrele corespunzătoare au fost de 37,2% și 44,3%, iar în Franța de 44% și 48,8%. Germania și Spania au rămas stabile.

Un sondaj realizat de Pew Research Center în 10 state membre ale UE în primăvara anului trecut a relevat, de asemenea, că în aproape toate țările intervievate, o mare majoritate avea o opinie în general favorabilă față de blocul comunitar, cu o medie de 72% care îl vedeau într-o lumină favorabilă, față de 26% care aveau o opinie în general nefavorabilă.