Sputnik la o nouă altitudine. Narativul din Republica Moldova

Dacă pentru publicul român, propaganda rusă, prin intermediul agenției de presă Sputnik, promovează preponderent politicieni anti-sistem, mesaje anti-occidentale, conspiraționiste și/sau pro ruse, în Republica Moldova lucrurile sunt diferite. Aici, narativul Sputnik e axat pe acoperirea subiectelor de interes public, însă pe fundal împinge informații pozitive despre Rusia, promovează beneficiile economice și sociale ce le-ar aduce o cooperare mai strânsă cu Moscova, promovează Uniunea Eurasiatică, apără regimul de la Kremlin față de critici și atacă occidentul, scrie George Bogdan Bătrîn într-o analiză pe Sinopsis.info.

Revizuind mesajele și narativul Sputnikului în Republica Moldova, și având comparația cu România la îndemână, pot fi trase câteva concluzii:

i. Cea mai evidentă este faptul că Sputnik Moldova este mult mai influent și mult mai adânc înrădăcinat în spațiul mediatic național comparativ cu cel românesc. A avut mai multe articole și un număr apropiat de vizualizări într-o țară cu o populație de aprox 5,5 ori mai mică, chiar dacă a fost omisă secțiunea în rusă. BATI confirmă poziția influentă pe care o are Sputnik în peisajul mediatic moldovenesc, plasându-l ca al doilea cel vizitat site de știri.

ii. Sputnik Moldova are o diversitate mai mare de conținut publicat. Se regăsesc podcasturi, interviuri, reportaje de la fața locului și rubrici pe diverse domenii, ceea ce presupune un număr mai mare de angajați. Putem astfel fi relativ siguri că Sputnik Moldova beneficiază de mai multe resurse, comparativ cu sucursala românească.

iii. Majoritatea subiectelor abordate de publicație și consultate de către cititori sunt foarte apropiate de ”firul ierbii”, respectiv traiului de zi cu zi. Aceasta este în contrast cu România, unde subiectele cele mai citite erau legate de politică (internă sau externă) sau de politicieni. Nici unul dintre cele mai vizualizate articole nu face referire la lideri politici sau evenimente politice. Singura excepție este luna februarie 2019 când s-au anunțat rezultatele alegerilor parlamentare.

Mai mult, subiectele despre care se scrie cel mai mult reflectă probleme din viața de zi cu zi a oamenilor cum ar fi accidente, condiții meteo, violența domestică, condiții de muncă pentru diasporă, schimbări ale codului rutier sau acțiuni ale poliției. Chiar și teme pe care Sputnik România le-ar discuta într-un context politic și partizan, Sputnik Moldova le aproprie de firul ierbii. Spre exemplu, articolele despre corupție se axează pe impactul local pe care o are (ce localități suferă, la care instituții sau funcționari publici trebuie să se dea mită, ce rețele au fost dezmembrate etc), pe când în România se discută corupția la nivel înalt, legată cel mai mult de oameni și partide politice împreună cu DNA-ul.

iv. Lipsa aparentă a unei preferințe politice clare a publicației. Uitându-ne doar la temele abordate, nu se poate distinge o preferință pentru un anumit partid sau politician. Singurul politician moldovean despre care se vorbește mai des este Igor Dodon, președintele pro-rus al republicii. El este în general prezentat într-o lumină relativ pozitivă, dar această caracteristică este un factor secundar. O analiză calitativă care se axează pe articolele despre politicieni sau partide politice ar putea arata un spirit partizan pronunțat. Însă, dacă acesta este prezent, nu se află printre narativele principale ale publicației (spre deosebire de România).

v. Singura similaritate importantă între articolele din Sputnik Moldova și Sputnik România este imaginea pe care o oferă cu privire la Rusia, Statele Unite și, într-o mai mică măsură, Uniunea Europeană. Putin este politicianul cel mai des menționat și mereu într-o lumină pozitivă. Este preluat narativul Rusiei despre capacitățile sale militare, despre conflictele din Siria, Venezuela, Ucraina și despre nevoia Europei de a avea relații bune cu Moscova. Se fac multe referiri la diaspora moldoveană din Rusia și la beneficiile economice ale unei alinieri economice cu Rusia și Uniunea Eurasiatică. Ideea că Rusia poate fi o sursă de prosperitate economică nu prea se găsea în discuțiile din Sputnik România, dar în Moldova ea este bine înrădăcinată.

Discursul față de Statele Unite se axează pe cheltuielile sale militare, conflictele în care se implică, instalațiile ei militare (inclusiv de la Deveselu) și sunt amplificate divergențele cu Europa. Criticile față de UE se axează pe migrație, brexit, declin european, în timp ce liderii populiști ca Orban, Salvini și Le Pen sunt lăudați. Critica este însă mai blândă, subliniindu-se și nevoia de cooperare cu Rusia, beneficii pentru diaspora moldoveană din UE sau cum SUA amenință prosperitatea europeană generală prin (spre exemplu) opoziția la conducta Nord-Stream.

Context

Era informațională devine tot mai susceptibilă dezinformărilor și știrilor false. State ca Rusia doresc revizuirea sistemului internațional actual și sponsorizează campanii ample de propagandă. Ele au evoluat de la a promova în mod obtuz ideile și agenda Kremlinului (ca pe vremea războiului rece) și se axază pe amplificarea tensiunilor dinăuntrul statelor și slăbirea atașamentului la valorile euro-atlantice.

Uneltele propagandei rusești și eficacitatea lor diferă. Recent am analizat cum una dintre acestea, Sputnik, se manifestă în România. Concluziile arată că ea are o activitate perceptibilă în țară, dar este în continuare un jucător de nișă. Articolele sale se axează foarte mult pe politica de nivel înalt a țării și politică externă. Promovează și amplifică un narativ anti-occidental și pro-rusesc, folosindu-se uneori de figuri politice periferice și oferindu-le acestora o platformă.

De multe ori însă, declarațiile venite de la anumiți membri ai partidului de guvernământ (Partidul Social Democrat) sunt suficiente. Are un mesaj clar partizan, împotriva președintelui Iohannis și a opoziției. Laudă anumiți membri ai PSD, prim-ministrul Viorica Dăncilă fiind probabil politicianul preferat în 2018. În același timp apără intervențiile externe rusești în Siria și Ucraina și critică puternic Statele Unite și extinderea NATO.

Folosind aceeași metodologie (un proces numit Natural Language Processing – detalii în anexă), am analizat și Sputnik Moldova. Au fost extrase toate articolele în limba română din 2018, împreună cu ianuarie și februarie 2019 pentru a acoperi și alegerile parlamentare din Moldova. Ea va permite o comparație a felului în care Sputnik se manifestă în diferite țări. Va oferi de asemenea mai multe informații despre strategia de dezinformare a Kremlinului, în special având în vedere că analizele pe Moldova sunt relativ rare și că după unele măsurători este țara cea mai vulnerabilă din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă.

Foto: Captură Sputnik

Articol publicat în cadrul unui proiect comun G4Media.ro – IPP. #StopDezinformare

Citește tot articolul pe Sinopsis.info