Statele balcanice fac demersuri pentru a-și crea propriul mini-Schengen, în timp ce procesul de aderare la UE stagnează

Liderii Serbiei, Albaniei și Macedoniei de Nord împărtășesc un moment de jubilare colectivă ce nu se întâmplă în fiecare zi, mai ales într-o regiune cunoscută pentru diferențele sale din trecut, relateză Euronews.

Președintele sârb Aleksandar Vučić, premierul albanez Edi Rama și prim-ministru macedonean Zoran Zaev au semnat la sfârșitul lunii iulie un acord economic trilateral la un forum regional de afaceri.

Denumită inițiativa Open Balkan, ideea formării unei piețe comune pentru țările care așteaptă aderarea la UE a fost cunoscută anterior sub numele de Spațiul Mini-Schengen.

Inițiativa se bazează pe comerț și promite libera circulație a mărfurilor și cetățenilor și acces egal la piețele muncii. Țările participante ar economisi până la 3,2 miliarde de dolari (2,71 miliarde de euro) în fiecare an, conform estimărilor Băncii Mondiale.

O încercare anterioară a fost făcută în timpul Procesului de la Berlin, o inițiativă de cooperare condusă de germani, concepută pentru țările din Balcanii de Vest, care nu a culminat niciodată cu un acord obligatoriu.

Procesul de la Berlin, demarat în 2014, a fost menit să asigure creșterea euroscepticismului în regiune după ce președintele Comisiei de atunci, Jean-Claude Juncker, a anunțat un moratoriu de cinci ani privind admiterea noilor membri de către Uniunea Europeană (UE).

Șapte ani mai târziu, țările din regiune încearcă să demonstreze că pot face lucruri pe cont propriu, cu sau fără ajutorul UE.

De la Belgrad la Tirana fără verificări?

Premierul albanez Rama a declarat la Skopje că măsura este menită să împiedice Balcanii de Vest să se blocheze într-o „mică caricatură a UE, unde pentru orice aveți nevoie de consens și toată lumea poate bloca printr-un veto”.

Rama, care a fost din ce în ce mai vocal în criticile sale față de abordarea UE asupra aderării, a fost susținut de premierul Zaev. Deși calitatea de membru al UE rămâne un obiectiv pentru toți trei, „până când UE decide, trebuie să găsim modalități de a continua procesul de europenizare”, a spus Zaev.

Atât liderii albanezi, cât și cei macedoneni au criticat veto-ul Bulgariei asupra celor două deschideri oficiale a negocierilor de aderare din cauza dezbaterii în curs dintre cele două țări, Bulgaria reclamând problemele referitoare la denumirea macedoneană a limbii vorbite în Macedonia de Nord.

De asemenea, premierul sârb Vučić a afirmat că „este timpul să luăm lucrurile în mâinile noastre și să decidem noi înșine despre destinul și viitorul nostru” și s-a lăudat cu faptul că „de la 1 ianuarie 2023, nimeni nu vă va opri de la Belgrad la Tirana”. Însă, fără ca toate cele șase țări din Balcanii de Vest să fie incluse, ar putea exista noi diviziuni în regiune.

Tensiuni în legătură cu Kosovo

Cel mai mare elefant din cameră este Kosovo, pe care Serbia nu îl recunoaște ca stat independent și susține că fosta sa provincie – situată geografic chiar la mijloc între Serbia, Macedonia de Nord și Albania – este de fapt o parte a teritoriului său.

Kosovo și-a declarat independența în 2008, după ce intervenția NATO din 1999 a dus la retragerea forțelor controlate de Belgrad din provincia cu majoritate etnică albaneză. De atunci, Serbia a încercat activ să împiedice Kosovo să devină un membru cu drepturi depline al organizațiilor internaționale, cum ar fi Națiunile Unite, și și-a pus în pericol în mod semnificativ procesul de integrare în UE. Serbia a condus, de asemenea, o campanie internațională de recunoaștere, în încercarea de a-i refuza statutul.

Pe măsură ce Iugoslavia s-a destrămat în anii 1990, regimul sârb al lui Slobodan Milošević a participat activ la crearea și susținerea războaielor și conflictelor care au văzut o pierdere semnificativă de vieți omenești în întreaga regiune, în special în războiul din Bosnia și conflictul din Kosovo.

Acum Vučić, care a fost ministrul informației în timpul conducerii lui Milošević în anii ’90, conduce inițiativa. Liderii de la Kosovo, inclusiv premierul Albin Kurti, au criticat inițiativa. În august, Kurti a declarat că Open Balkan reprezintă „o regiune balcanică deschisă autocrației, corupției și criminalilor de război”.

Această declarație ilustrează tensiunile în curs între Kurti și Vučić, dar și Rama. Potrivit lui Gjergi Vurmo de la Institutul pentru Democrație și Mediere din Tirana, conflictul dintre Kurti și Rama a degradat relația tradițională bună de care s-au bucurat cele două țări – ambele având majorități etnico-albaneze.

„Raportul Comisiei Europene pentru Albania de anul trecut a avut o diferență foarte interesantă”, subliniază Vurmo, „toate celelalte rapoarte ale UE în legătură cu Albania privind cooperarea regională și relațiile cu vecinii au indicat relații excelente între Albania și Kosovo”.

Raportul de anul trecut spunea că relațiile Albaniei cu Kosovo sunt acum „bune” – la fel ca și cu Serbia și Macedonia de Nord, de exemplu.

„Deci, avem un fel de confirmare oficială că relațiile nu sunt în cele mai bune condiții. Și cred că vina este de ambele părți. Poate că a fost Albania și mai precis mega-ego-ul lui Rama și intenția de a juca liderul regional care se ocupă de Kosovo”, explică Vurmo.

Partidul lui Kurti din Kosovo, Vetevendosje sau VV, încearcă să devină un subiect politic mai cunoscut în Albania și chiar a participat cu candidați la alegerile din aprilie. Se pare că Kurti încearcă să-și extindă influența politică peste graniță, iar dezacordurile cu privire la inițiativă sunt o modalitate de a obține sprijinul celor care nu îl agreează pe Rama.

Însă, această luptă dintre Kurti și Rama distrage atenția de la probleme mai substanțiale, cum ar fi statul de drept și starea generală a democrației din regiune, a spus Vurmo.

„Pentru mine personal, ceea ce contează cel mai mult este a) – este incluziv? – Nu este. Nu se poate numi Open Balkan cu doar trei țări ca membri. Și b), – ce înseamnă pentru democrație? – Nu înseamnă absolut nimic”, a explicat el.

„Nu înseamnă nimic, deoarece este un proiect tactic care are sens pentru Vučić și Rama și nu are legătură cu ceea ce doresc cetățenii”, mai susține Vurmo.

„Pentru că la sfârșitul zilei, care este principalul motiv pentru care investițiile străine directe nu vin în Balcani? Pentru că nu au încredere în sistemul judiciar. Oamenii noștri de afaceri din Albania, credeți că ar avea încredere în sistemul judiciar din Serbia?”, a mai afirmat el.

Încearcă Vucic să umple vidul UE?

Toby Vogel, analist la Consiliul pentru politica de democratizare, un grup de reflecție din Berlin, consideră că, pentru Rama și Vučić, inițiativa Open Balkan este într-adevăr o acțiune de PR, care își propune arate puterea personală și să o contrasteze cu lipsa UE în regiune.

„Vučić încearcă să se diversifice”, spune Vogel. „Încearcă de ceva timp să consolideze cu adevărat relațiile din regiune – așa că nu mai este văzut ca campion [exclusiv] al sârbilor.”, explică el.

„Ambiția lui Vučić este mai mare. El se consideră lider regional și, desigur, a fi lider al tuturor sârbilor este de ajutor în toate acestea, dar de îndată ce se va confrunta cu ambiția sa regională, cred că va merge pentru rolul regional”, a mai declarat Vogel.

Acest lucru marchează o schimbare semnificativă a strategiei lui Vučić de-a lungul anilor, care și-a început cariera politică ca ultranaționalist zelos la Partidul Radical Sârb, și apoi și-a moderat unele dintre opiniile sale – inclusiv cu privire la aderarea la UE – când a format Partidul Progresist Sârb. În ultimii ani, Vučić și-a exprimat o părere pro-UE la Bruxelles, în timp ce își menținea opiniile naționaliste din regiune.

„Acest lucru l-am văzut din povestea cu vaccinul, unde a fost foarte clar că mesajul a fost «putem face lucruri acolo unde UE a eșuat»”, susține Vogel. „Ne manifestăm solidaritatea cu frații noștri din Macedonia de Nord, Bosnia și așa mai departe, oferindu-le vaccinuri sau lăsându-i să vină să se vaccineze”, precizează el.

Totuși, atunci când participă prea puține țări balcanice, părțile neimplicate ar putea manifesta diviziuni semnificative.

Probleme care încă afectează Balcanii de Vest, cum ar fi etno-naționalismulîn creștere, care au determinat Bosnia să fie ambivalentă în ceea ce privește aderarea la o inițiativă condusă de Vučić. De asemenea, unii dintre liderii Muntenegrului, precum Milo Đukanović, pledează împotriva ascensiunii naționalismului sârb în țară. Aceste probleme nu vor fi rezolvate printr-o abordare pur economică, crede el.

„Oricine crede că aceasta este o măsură de consolidare a încrederii, cred că subestimează pericolele acestei abordări axate pe economie”, a declarat Vogel.

„Cooperarea economică se va confrunta cu realitatea tensiunilor politice și a obstacolelor politice mai devreme sau mai târziu. UE și comunitatea internațională, în general, au tendința de a pivota către economie atunci când problemele politice devin prea dure. Și acest lucru nu a funcționat niciodată pentru că problemele politice vor ajunge din urmă la cele economice”, a spus el.

Dar, în special, UE este bucuroasă să vadă cum se desfășoară acest lucru, potrivit lui Vogel. „Există câteva persoane în instituțiile UE care sunt dispuse să recunoască – doar în privat – că extinderea este «moartă», aderarea nu se va întâmpla decât în ​​Serbia și Muntenegru. Și cred că se gândesc la alte alternative”, explică Vogel.

Și, în ciuda faptului că țările din regiune își doresc încă să devină membre UE, inițiativa Open Balkan nu ar fi un premiu de consolare suficient de puternic în locul aderării la UE.

„Am avut peste 25 de ani de discuții evlavioase despre integrarea regiunii, consolidarea păcii, reforma, statul de drept și valorile europene. Cred că ar fi destul de greu pentru oficialii UE să spună dintr-o dată„ bine, tu să ai zona ta economică mini-europeană în Balcani, deci, misiune îndeplinită „, mai consideră Vogel.

Sursa foto: Wikipedia