Statele baltice au făcut scut anti-rus la Chișinău, de Ziua Independenței Moldovei / Parcursul a trei foste republici sovietice confruntate cu pericolul rusesc

Vizita președinților Gitanas Nausėda (Lituania), Edgars Rinkēvičs (Letonia) și Alar Karis (Estonia) la Chișinău este plină de semnificații: ea vine cu mai puțin de două luni înaintea referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și a primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care Maia Sandu candidează pentru un nou mandat.

Cei trei președinți au apărut la o conferință de presă alături de premierul Dorin Recean după ce au semnat o Declarație comună în sprijinul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Premierul Recean îi ținea locul președintei Maia Sandu, bolnavă de Covid, chiar de Ziua Națională.

Faptul că cele trei state baltice susțin aderarea Republicii Moldova la UE este firească, având în vedere că au în comun trecutul de republici sovietice și toate trei, ca și Republica Moldova sunt ținta unor campanii de destabilizare din partea Rusiei prin intermediul unor forțe mai mult sau mai puțin publice, adeseori prin intermediul rețelelor sociale prin diseminarea de știri false.

Cei trei președinți, economistul Nausėda, istoricul Rinkēvičs și geneticianul Karis, care nu sunt șefii puterii executive în țările lor, au dat răspunsuri complementare întrebărilor puse de jurnaliști care mergeau toate în același sens: Republica Moldova aparține Europei, integrarea sa în Uniunea Europeană este firească și deși drumul spre aderare va fi lung el va fi încununat de succes. Toți trei nu au ezitat să-și exprime speranța într-un vot afirmativ în referendumul din 20 octombrie, deși au fost foarte prudent să nu pomenească nimic de alegerile prezidențiale.

Președinții baltici au dat totuși o replică politicianului de opoziție din Moldova, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, care cu ocazia Zilei Naționale a publicat o declarație în termeni cvasi-apocaliptici:

„Atunci când sub paravanul integrării europene Moldova devine colonie dirijată de străini, când ea devine plină de datorii, sărăcie și crize economice și energetice, înseamnă că o asemenea politică externă este nocivă pentru statul moldovenesc.

În acest context, trebuie să privim cu maximă îngrijorare la încercarea guvernării PAS de a obține dreptul să modifice Constituția țării, după referendumul din toamnă. Ne putem aștepta de la acești vasali ai odiosului clan oligarhic Soros că ei vor impune în Constituție stipulări prin care să pierdem și din suveranitate, și din neutralitate, și din integritatea teritorială, iar în cele din urmă – să pierdem și statalitatea moldovenească.   

Nici eu, nici majoritatea cetățenilor nu dorim ca aceasta să fie ultima aniversare a Independenței și Statalității moldovenești. Și noi vedem cum guvernarea-marionetă PAS face tot posibilul să cedeze țara definitiv intereselor străine, atât politic, cât și economic, militar, apoi teritorial”.

“Avem președinții a trei națiuni europene libere, independente. Și asta după 20 de ani de când am devenit state membre UE. Acesta este răspunsul pe care-l pot da. Restul este retorică politică pe care nu o pot lua în serios” a declarat președintele Rinkēvičs. Președintele Nausėda a adăugat că astfel de retorici au existat și în Lituania înainte de aderare, dar după 20 de ani lituanienii nu numai că și-au păstrat identitatea națională și limba, dar sunt membri mândri ai UE, participând deplin la procesul de luare a deciziilor, în timp ce președintele Karis s-a întrebat dacă mai are altceva de adăugat și a conchis scurt: “Douăzeci de ani ca membru spun totul”.

I-am întrebat pe cei trei președinți ce sfat au pentru Republica Moldova, care pe 25 iunie anul acesta a început negocierile de aderare la UE, în lumina propriei lor experiențe înainte de aderarea în 2004. „Sigur că trebuie să îndepliniți criteriile, dar puteți să negociați, așa că nu renunțați”, răspuns președintele Karis. Președintele Nausėda a insistat pe folosirea avantajelor economice și a menționat succesele implementării criteriilor UE: Produsul intern brut a crescut în 20 de ani de patru ori, salariile de cinci ori (de la 400 le 2.000 de euro brut pe lună), iar investițiile străine directe de șase ori. Președintele Rinkēvičs a încheiat prin a spune că procesul de negocieri este unul în dublu sens și i-a îndemnat să pe moldoveni să implementeze directivele europene, dar să fie tenace și creativi la negocieri.

În final președinții statelor baltice au răspuns unei întrebări legate de rolul perturbator al Rusiei în acest proces de aderare la UE al Republicii Moldova și poate cel mai bine și succint a exprimat argumentul în favoarea UE președintele istoric al Letoniei: “Istoria ne învață că acolo unde este Rusia este război și conflict, acolo unde este UE este pace și prosperitate”.