Statele membre ONU au semnat primul tratat internaţional privind protejarea mării libere

Statele membre ONU au convenit în cele din urmă, sâmbătă, asupra primului tratat internaţional de protejare a mării libere, menit să contracareze ameninţările la adresa ecosistemelor vitale pentru umanitate, scrie AFP, preluată de News.ro.

„Nava a ajuns la ţărm”, a anunţat preşedintele conferinţei, Rena Lee, la sediul ONU din New York, sâmbătă, cu puţin înainte de ora 21.30 (02.30 GMT), în aplauzele puternice şi prelungite din partea delegaţilor.

După mai bine de 15 ani de discuţii, inclusiv patru de negocieri formale, „ultima” sesiune de la New York a fost în sfârşit cea potrivită, sau aproape.

Delegaţii au finalizat textul cu conţinutul îngheţat în esenţă, dar acesta va fi adoptat oficial la o dată ulterioară, după ce va fi verificat de serviciile juridice şi tradus pentru disponibilitate în cele şase limbi oficiale ale ONU.

Conţinutul exact al textului nu a fost publicat imediat, dar activiştii l-au salutat ca fiind un moment decisiv pentru protecţia biodiversităţii.

„Este o zi istorică pentru conservare şi un semn că, într-o lume divizată, protejarea naturii şi a oamenilor pot triumfa asupra geopoliticii”, a spus Laura Meller de la Greenpeace.

După două săptămâni de discuţii intense, inclusiv o sesiune maraton în noaptea de vineri spre sâmbătă, delegaţii au finalizat un text care nu mai poate fi schimbat semnificativ.

„Nu va mai exista nicio redeschidere sau discuţii de fond” cu privire la acest dosar, a spus Lee negociatorilor.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, i-a felicitat pe delegaţi, potrivit unuia dintre purtătorii de cuvânt ai săi, care a spus că acordul este o „victorie a multilateralismului şi a eforturilor globale de a contracara tendinţele distructive care ameninţă sănătatea oceanelor, astăzi şi pentru generaţiile viitoare”.

Marea liberă începe acolo unde se termină Zonele Economice Exclusive (ZEE) ale statelor, la maximum 200 de mile marine (370 km) de coastă şi, prin urmare, nu se află sub jurisdicţia niciunui stat.

Chiar dacă reprezintă mai mult de 60% din oceane şi aproape jumătate din planetă, a fost mult timp ignorată în lupta pentru mediu, în beneficiul zonelor de coastă şi a câtorva specii emblematice.

Odată cu progresul ştiinţei, s-a făcut dovada importanţei protejării acestor oceane, plină de o biodiversitate adesea microscopică, care furnizează şi jumătate din oxigenul pe care îl respirăm şi limitează încălzirea globală prin absorbţia unei părţi importante din CO2 emis de activităţile oamenilor.

Însă oceanele sunt afectate, victime ale acestor emisii (încălzirea, acidificarea apei etc.), poluarea de tot felul şi pescuitul excesiv.

Aşadar, noul tratat, când va intra în vigoare după ce a fost adoptat oficial, semnat şi apoi ratificat de suficiente ţări, va crea zone marine protejate în acele ape internaţionale.

Doar aproximativ 1% din mările libere fac obiectul unor măsuri de conservare, iar acest instrument emblematic este considerat esenţial dacă sperăm să protejăm 30% din teritoriul şi oceanele planetei până în 2030, aşa cum s-au angajat toate guvernele planetei în decembrie.

„Ariile protejate de mare liberă pot juca un rol vital în construirea rezistenţei la efectele schimbărilor climatice”, a spus Liz Karan de la ONG-ul Pew Charitable Trusts, care a numit acordul o „realizare importantă”.

Tratatul privind „conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii marine a zonelor din afara jurisdicţiei naţionale” introduce, de asemenea, obligaţia de a efectua evaluări de impact asupra mediului al activităţilor propuse în marea liberă.