Statele membre UE au pus capăt blocajului privind Politica Agricolă Comună / Ministrul Adrian Oros, la Luxemburg: Nu suntem pe deplin mulțumiți de compromisul asupra pachetului de reformă

Statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde luni reformării Politicii Agricole Comună (PAC), după trei ani de negocieri privind reglementările prin care agricultura europeană devine mai verde şi sprijină fermele mai mici, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Negociatorii care au reprezentat Parlamentul European şi cele 27 de state membre UE au ajuns vineri la un acord cu privire la noua Politică Agricolă Comună, care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

„Acordul este esenţial pentru a ne asigura că noua Politică Agricolă Comună permite tranziţia spre o agricultură sustenabilă”, a afirmat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la întâlnirea unde miniştrii Agriculturii din UE au aprobat acordul.

Fermele europene deja sunt afectate de schimbările climatice, cum ar fi seceta, dar agricultura este de asemenea principala presiune asupra habitatelor naturale din Europa şi produce 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Negociatorii celor două părţi au căzut de acord asupra unor reguli care obligă ţările membre UE să cheltuiască 20% din plăţile directe către agricultori începând din 2023-2024, pentru a creşte la 25% din plăţi între 2025 şi 2027, pentru aşa-numitele „eco-scheme” care protejează mediul. Printre „eco-scheme” se numără refacerea zonelor umede pentru a absorbi CO2 sau agricultura ecologică.

Comisia Europeană va evalua dacă planurile ţărilor pentru cheltuirea fondurilor PAC respectă reglementările de mediu ale UE. Parlamentului European urmează să voteze în următoarele luni acordul.

Statele membre UE trebuie să distribuie cel puţin 10% din fondurile prevăzute de PAC pentru fermele mici. Ţările UE ar putea însă ocoli această obligaţie dacă utilizează alte metode pentru a distribui fondurile în mod corect.

Acordul include bani pentru tinerii fermieri şi creează un fond de criză de 450 milioane de euro, în cazul întreruperilor pe pieţele agricole din cauza unor situaţii de urgenţă, cum ar fi o pandemie.

România nu este pe deplin mulţumită de compromisul asupra pachetului de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), însă acest acord trebuie încheiat cât mai curând pentru a putea finaliza programele naţionale strategice, a susţinut luni ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la reuniunea Consiliului de miniştri Agricultură şi Pescuit de la Luxemburg, potrivit textului intervenției la Consiliul de miniștri Agricultură și Pescuit pus la dispoziție de Ministerul Agriculturii.

„Nu suntem pe deplin mulţumiţi de compromisul asupra pachetului de reformă, dar trebuie să încheiem acest acord cât mai curând şi să finalizăm programele naţionale strategice. Este foarte importantă dimensiunea ecologică şi socială a Politicii Agricole Comune, dar nu trebuie să uitam nicio clipă dimensiunea economică. Trebuie să mergem acasă să le spunem fermierilor care sunt condiţiile, care sunt regulile în următorii ani. Ei au nevoie de certitudini şi de resurse just alocate. Iar noi avem nevoie de fermieri stabili care să producă hrană sănătoasă şi accesibilă pentru consumatorul european”, a spus Adrian Oros, potrivit sursei citate.

Acesta a precizat că mai multe aspecte incluse în cadrul noii PAC, cum ar fi dimensiunea socială, merg în sens opus simplificării pachetului de reformă.

„Apreciem determinarea Comisiei şi a Preşedinţiei în a identifica un compromis asupra pachetului de reformă, dar considerăm că mai multe aspecte incluse în cadrul noii PAC, spre exemplu dimensiunea socială, merg în sens opus simplificării. Deşi ne-am exprimat dezacordul faţă de această nouă condiţionalitate, care nu intră în sfera de competenţă a Politicii Agricole, îmi exprim convingerea că în regulamentele secundare vom identifica formule de implementare, care să nu conducă la sancţionarea excesivă a fermierilor”, a susţinut Oros.

În opinia sa, un aspect important pentru buna gestionare a plăţilor directe îl reprezintă flexibilitatea şi subsidiaritatea regăsite în modalitatea de aplicare a schemelor şi măsurilor de sprijin a fermierilor.

Oros a menţionat că apreciază eliminarea propunerii Parlamentului European de plafonare a plăţilor directe şi a investiţiilor din pilonul II, precum şi limitarea doar la dimensiunea medie naţională a exploataţiilor, cât şi acordul atins la procentul minim de 10% de reorientare a bugetului pentru plăţile directe către fermele mici, mijlocii şi de familie.

sursa foto: Pexels