Statele nordice salută deblocarea aderării Suediei la NATO, care „completează” flancul baltic al Alianţei: „Succes istoric”

Liderii ţărilor nordice şi baltice au salutat marţi deblocarea de către Turcia a aderării Suediei la NATO, ceea ce „completează” apărarea flancului regional al Alianţei Atlantice care se învecinează cu Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus, transmite EFE, citată de Agerpres.

„Odată cu aderarea Suediei, întreaga noastră regiune nordică este integrată în NATO”, a declarat premierul norvegian, Jonas Gahr Store, după anunţul Turciei privind deblocarea aderării Suediei, în ajunul summitului NATO de la Vilnius.

„Apartenenţa noastră la NATO se completează cu cea a Suediei”, a afirmat la rândul său preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, a cărui ţară a depus anul trecut cererea de aderare la NATO, în paralel cu Suedia, proces pe care a reuşit să îl finalizeze în aprilie, în timp ce Stockholm a continuat să aştepte acordul Ankarei.

Deblocarea aderării Suediei a fost calificată drept un „succes istoric” de către gazda summitului, Lituania, al cărei preşedinte, Gitanas Nauseda, a amintit că acest lucru întăreşte întregul flanc regional în ceea ce priveşte ameninţările Moscovei şi ale aliatului său, Minsk.

„Rusia este cea mai mare ameninţare la adresa NATO, iar apartenenţa Suediei ne completează securitatea”, a declarat şefa guvernului eston, Kaja Kallas, în timp ce omologul său leton, Karins Krisjanis, a subliniat activitatea „comună” a aliaţilor în domeniul apărării baltice.

În prezent, 11 membri NATO au soldaţi desfăşuraţi în regiunea baltică, a spus Krisjanis, a cărui ţară, la fel ca Lituania şi Estonia, a insistat asupra necesităţii de a consolida apărarea acestui flanc cu mult înainte de începerea invaziei din Ucraina.

Deblocarea admiterii Suediei a fost anunţată luni, după o întâlnire la Vilnius între premierul suedez Ulf Kristersson, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„A fost o negociere bună”, a declarat marţi Kristersson, exprimându-şi încrederea într-o „ratificare rapidă”, fără a preciza însă o dată.

Suedia aşteaptă ratificarea de către Turcia, dar şi de către Ungaria, care a declarat deja că este vorba de o „chestiune tehnică”.

„Încheierea procesului de ratificare este acum o chestiune tehnică”, a precizat marţi, pe contul său de Facebook, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto.

Ungaria avertizase anterior că nu va fi ultimul dintre cei 31 de membri ai Alianţei care va finaliza procesul.

Admiterea ambelor ţări nordice a fost demarată la summitul de la Madrid din 2022, dar, în timp ce Finlanda participă la Vilnius ca membru cu drepturi depline, Suedia o face în continuare ca ţară invitată.

Stoltenberg a calificat summitul din capitala lituaniană drept „istoric, înainte de a începe”, referindu-se la deblocarea de către Turcia a aderării Suediei, anunţată luni din capitala lituaniană.

„Cel mai important mesaj este că acest summit este deja istoric înainte de a începe, pentru că avem deja aderarea Suediei în curs de desfăşurare”, a declarat Stoltenberg despre o reuniune care se va axa pe sprijinul acordat Ucrainei, creşterea investiţiilor militare şi consolidarea planurilor regionale pentru o descurajare şi o apărare eficiente.

În ceea ce priveşte acordul pentru ridicarea dreptului de veto al Turciei asupra ţării nordice, pe care Ankara o acuzase că nu face suficient pentru a combate terorismul, Stoltenberg a spus că „oamenii cred că este foarte misterios, dar nu este aşa”, şi a dat asigurări că ambele părţi şi-au ‘intensificat’ cooperarea împotriva acestui flagel.

Întrebat dacă decizia lui Erdogan a fost influenţată de posibila livrare de avioane de vânătoare F-16 de către SUA, politicianul norvegian a spus că aceasta „este o decizie a SUA, iar Turcia a spus foarte clar că nu vede nicio legătură”.

„Salut orice dialog între Turcia şi SUA cu privire la avioanele F-16, dar acest lucru nu face parte din acordul la care am ajuns ieri”, a arătat el.

La acest summit, aliaţii vor sprijini Ucraina în faţa războiului de agresiune al Rusiei şi vor lua decizii prin care speră să apropie Kievul de NATO, fără a lua încă în considerare aderarea la Alianţă.