Statele Unite sau China? America Latină este presată să aleagă o tabără

America Latină a devenit un câmp de luptă între președintele american Donald Trump și China, sub presiunea Washingtonului de a alege o tabără. Administrația Trump a preferat până acum bățul în detrimentul morcovului în strategia sa de a contracara influența crescândă a Chinei în regiune, percepută ca o amenințare la adresa securității naționale și a economiei SUA, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

În mai multe rânduri, Donald Trump a amenințat că va „lua înapoi” Canalul Panama, construit de Statele Unite, dacă Panama nu va reduce presupusa influență chineză asupra acestei căi navigabile, care reprezintă 40% din traficul de containere din SUA.

China este, de asemenea, o țintă indirectă a tarifelor pe care președintele Trump le-a anunțat asupra oțelului și aluminiului provenind din țări aliate precum Mexicul.

Casa Albă susține că producătorii chinezi abuzează de Acordul nord-american de liber schimb (ACEUM) pentru a expedia aluminiu către Statele Unite prin Mexic fără taxe vamale. China a condamnat o „mentalitate de Război Rece”, acuzând SUA că utilizează „presiunea și coerciția pentru a denigra și submina” investițiile sale în America Latină.

„Nu există nicio îndoială că administrația Trump consideră prezența Chinei în America drept o amenințare la adresa securității sale naționale și a intereselor sale de politică externă”, a declarat pentru AFP Arturo Sarukhan, care a fost ambasadorul Mexicului în SUA între 2006 și 2013.

„Aceasta este în esență ceea ce explică intimidarea diplomatică a președintelui Trump față de Panama, politica sa comercială +America First+… și amenințările sale de a răsturna ACEUM”, a adăugat el.

Rivalitate încrâncenată

Timp de două secole, Statele Unite au revendicat America Latină ca parte a sferei lor de influență.

Dar China a făcut incursiuni. Două treimi din țările latino-americane s-au alăturat programului său de infrastructură „Noile Drumuri ale Mătăsii”, iar China a depășit Statele Unite ca principal partener comercial al Braziliei, Peru, Chile și al altor câteva țări din regiune.

Preocupările imediate ale administrației Trump par să se concentreze pe influența chineză în apropierea țării, în special în Panama și în cel mai mare partener comercial al SUA, Mexicul.

Investițiile chineze în Mexic au crescut semnificativ de la prima președinție Trump (2017-2021), când companiile din sectoarele vizate de tarifele SUA și-au mutat o parte din lanțurile de aprovizionare în Mexic.

Ca răspuns la criticile Washingtonului potrivit cărora țara sa are un acord de liber schimb „cu Mexicul, nu cu China”, președinta mexicană Claudia Sheinbaum a anunțat planuri de reducere a importurilor chineze prin creșterea producției locale de automobile, textile și alte bunuri.

China este, de asemenea, profund integrată în economia Panama, dincolo de cele două porturi operate de o companie din Hong Kong pe canal, care provoacă îngrijorare la Washington.

Jason Marczak, director senior al Centrului pentru America Latină din cadrul think tank-ului Atlantic Council din Washington, se referă la anumite părți ale țării care sunt „inundate de chinezi care înlocuiesc antreprenorii panamezi locali”.

Și aici, presiunile Washingtonului par să dea roade: Panama s-a retras din programul „Noile drumuri ale mătăsii” la câteva zile după vizita secretarului de stat american Marco Rubio.

Experții prevăd o rivalitate acerbă în America de Sud, unde China a investit masiv în metale strategice precum cuprul și litiul.

Înainte de a veni la putere în 2023, președintele ultra-liberal al Argentinei, Javier Milei, care dorește un acord de liber schimb cu Statele Unite, a promis că „nu va face niciodată afaceri cu China sau cu orice (țară) comunistă”. Un an mai târziu, acesta a lăudat a doua cea mai mare economie a lumii drept un partener comercial „foarte interesant” care nu cere nimic în schimb.

Brațul Beijingului

Brazilia, la rândul său, menține legături strânse atât cu Washingtonul, cât și cu Beijingul.

Fostul ambasador mexican Sarukhan spune că amenințările și provocările lui Donald Trump la adresa țărilor sud-americane „le-ar putea împinge și mai mult în brațele Beijingului”.

Președintele de stânga al Columbiei, Gustavo Petro, de exemplu, a anunțat că intenționează să consolideze legăturile cu China, după ce a fost amenințat cu sancțiuni și tarife vamale pentru că a refuzat inițial zborurile americane care deportau migranți.

„Nicio țară nu dorește să se afle în mijlocul unei bătălii geostrategice globale de tipul „ei împotriva noastră”. Dar atunci când se cere o alegere, există o aliniere puternică la valorile americane și occidentale… Astfel, investițiile americane sunt preferate”, spune d Marczak.