Statele Unite sunt percepute în prezent ca un factor de risc, după „acaparările de terenuri” propuse de Trump (raport Conferința pentru securitate de la München)

„Acaparările de terenuri” propuse de Donald Trump fac ca SUA să nu mai fie percepute ca “o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă ca un risc” în fața căruia trebuie să iei măsuri de siguranță, afirmă organizatorii Conferinței pentru securitate de la München într-un raportul premergător summitului, potrivit The Guardian.

Raportul, care are ca temă trecerea de la o eră post-război rece unipolară, condusă de SUA, la o lume multipolară în care nu domină o singură perspectivă ideologică, va constitui fundalul conferinței din acest an.

De la învestirea sa, președintele SUA a propus acapararea de terenuri pentru SUA, de la Groenlanda la Canalul Panama, și a sugerat că Canada ar putea deveni al 51-lea stat american. Semnalele de la Washington indică din ce în ce mai mult faptul că SUA nu mai doresc să fie gardianul ordinii internaționale liberale, dar nu este deloc clar care alte țări ar putea fi dispuse și capabile să furnizeze politicile publice globale atât de necesare.

Autorii raportului sugerează că o retragere a SUA din rolul de lider global are implicații dincolo de problemele legate de război și pace: „Fără un leadership global de tipul celui asigurat de Statele Unite în ultimele decenii, este greu de imaginat că comunitatea internațională ar putea furniza politici publice globale precum libertatea de navigație sau că ar putea aborda chiar și unele dintre numeroasele amenințări grave cu care se confruntă omenirea”.

Autorii afirmă, de asemenea, că efortul președintelui american de a afirma o nouă formă de primat al SUA va fi subminat de tendința de „multipolarizare”. Raportul lor include date din sondaje care arată că este mai probabil ca această tendință să fie primită ca o forță pozitivă în țări precum Brazilia, India, Africa de Sud și China.

Conferința, care se deschide vineri, este considerată cel mai important forum de discuții între factorii de decizie din domeniul politicii de securitate internațională. Aceasta va include primele întâlniri dintre o delegație a administrației Trump, condusă de vicepreședintele SUA, JD Vance, și personalități politice și militare europene după învestirea lui Trump.

Vance va fi însoțit de secretarul american al apărării, Peter Hegseth, secretarul de stat, Marco Rubio, și trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg. Aceștia vor fi probabil chestionați despre un viitor leadership al SUA și despre condițiile propuse de ei pentru o încetare a focului între Ucraina și Rusia. Kellogg a negat informațiile potrivit cărora intenționează să prezinte la conferință un plan de pace finalizat.

Liderii europeni îl vor presa pe Vance să facă mai mult pentru a slăbi poziția lui Vladimir Putin înainte de orice negocieri și vor întreba dacă SUA – fie prin intermediul NATO, fie independent – este pregătită să ofere sprijinul extrem de necesar unei eventuale forțe de stabilizare conduse de Europa în Ucraina după încetarea focului.

Conferința coincide cu amenințarea lui Trump de a impune UE „tarife reciproce” nespecificate.

Raportul Conferinței de la Munchen prezice o lume în care „un număr mai mare de state își dispută influența”, ceea ce înseamnă că „ordinea viitoare poate fi mult mai precară”.

Raportul precizează: „Este posibil să trăim într-o lume în care mai multe ordini coexistă sau concurează și în care au mai rămas puține reguli, principii și modele de cooperare cvasi-universale. Într-o astfel de lume, ordinea liberală nu va dispărea neapărat. Dar sfera sa de acțiune va fi din ce în ce mai limitată la vest sau la ceea ce a mai rămas din el”.

Autorii avertizează, de asemenea, că Rusia nu este interesată doar de neutralizarea Ucrainei ca amenințare militară, ci lucrează la o ordine eurasiatică condusă de Rusia, așa cum se subliniază în noile tratate de securitate propuse de Moscova SUA și NATO la sfârșitul anului 2021.

Ei îl îndeamnă implicit pe Trump să realizeze posibilitatea și ramificațiile mai largi ale unei înfrângeri pentru Putin. „Confruntată cu incertitudinea economică, hipertrofia imperială și un război extrem de epuizant, este incert dacă Rusia își poate continua eforturile imperialiste”, scriu ei. „Acest lucru va depinde în parte de comunitatea internațională, care trebuie să decidă dacă îi va oferi Rusiei spațiu pentru a face acest lucru sau, dimpotrivă, o va presa să respecte ordinea internațională bazată pe reguli”.

Este probabil ca eforturile SUA de a ține sub control China să se intensifice – însă Beijingul ar putea beneficia, de asemenea, de retragerea SUA din angajamentele internaționale sau de îndepărtarea de către Washington a partenerilor de lungă durată. Studiul arată, de exemplu, că în fiecare țară din G7 riscul reprezentat de SUA a crescut mai mult decât riscul perceput ca fiind reprezentat de Rusia.

Autorii afirmă că coexistența pașnică între noile ordine diferite „este destul de puțin probabilă, având în vedere că este departe de a fi clar dacă principalii poli ordonatori pot conveni cel puțin asupra unor reguli, principii și structuri de cooperare pentru a gestiona relațiile dintre ordine”.

Rubio a părut să îmbrățișeze perspectiva unei lumi mai multipolare atunci când a depus mărturie în fața comisiei pentru relații externe a Senatului luna trecută. „Nu este normal ca lumea să aibă pur și simplu o putere unipolară”, a spus el. „Aceasta a fost o anomalie. A fost un produs al sfârșitului Războiului Rece, dar, în cele din urmă, aveai de gând să ajungi înapoi la un punct în care aveai o lume multipolară, mai multe puteri mari în diferite părți ale planetei. Ne confruntăm cu acest lucru acum, cu China și, într-o oarecare măsură, cu Rusia, iar apoi trebuie să avem de-a face cu state necinstite precum Iranul și Coreea de Nord.”