Statul e incapabil să recupereze 1,7 milioane de lei de la un general SRI în rezervă căruia i-a dat 88 de milioane de lei. Cum a ajuns CEC Bank să se judece cu Fiscul pentru banii statului

Banca de stat CEC Bank a contestat în instanţă o decizie ANAF prin care a fost obligată să plătească 1.700.000 de lei în solidar cu generalul SRI în rezervă, Dan Grigoriu, după ce i-a virat acestuia banii, deşi suma era poprită de Fisc. Povestea pare incredibilă şi arată neputinţa statului în faţa afaceriștilor conectați la serviciile secrete și lumea politică.

Dan Grigoriu este general SRI în rezervă şi milionar în euro. I se spune Şefu’. Fiul lui e un obișnuit al cluburilor în vogă din Bucureşti, unde apare la volanul unor bolizi de sute de mii de euro şi poartă ceasuri de zeci de mii de euro, potrivit presei tabloide. Generalul a fost anchetat în celebrul dosar Jimbolia din anii ’90 privind încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie şi într-unul din dosarele Bancorex. A scăpat de fiecare dată. De exemplu, cazul Jimbolia a fost închis pe vremea lui Adrian Năstase cu SUP (scoatere de sub urmărire penală).

Între 2002 şi 2016, Dan Grigoriu a fost judecat în dosarul Tracia-Asesoft, alături de fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă. În martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti a constatat prescrierea faptelor pentru care erau judecaţi Ghiţă şi Grigoriu, însă judecătoarea Ana Maria Trancă i-a obligat la plata prejudiciului: peste 1.700.000 de lei. Ghiţă are de achitat doar puţin peste 130.000 de lei, restul îi revine generalului milionar şi celorlalţi inculpaţi din afacere.

De mai bine de 2 ani, ANAF – Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale încearcă să pună în executare sentinţa judecătorească definitivă. Până acum, ANAF nu a putut recupera nimic din prejudiciu, informează surse din cadrul Fiscului, deşi – într-un răspuns oficial – instituţia susține că a luat mai multe măsuri pentru recuperarea pagubei: somaţii, popriri, sechestre, comisii rogatorii în alte state.

În timp ce Fiscul se chinuie să îi ia banii generalului Grigoriu, tot statul român, prin altă instituţie – Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor – îi dă acestuia bani. Generalul a cumpărat drepturi litigioase asupra mai multor terenuri şi acum primeşte despăgubiri de la ANRP în valoare de 88.000.000 de lei, adică aproape 19.000.000 de euro.

Ultima tranşă de bani, peste 17.000.000 de lei, i-a fost virată generalului de către ANRP în iulie anul trecut. Potrivit unor surse din cadrul autorităţii, Fiscul a aflat din presă că banii pentru general urmează să intre în contul Finanţelor de la CEC şi a instituit „poprirea asupra unui terţ”, în cazul de faţă asupra contului de consemnări speciale deschis de Ministerul Finanţelor la CEC. Măsura a fost dispusă tocmai ca Fiscul să-şi ia cele 1.700.000 de lei pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft în momentul în care cele 17.000.000 de lei de la ANRP intrau în contul de la CEC.

Ce s-a întâmplat însă după ce banii de la ANRP pentru Grigoriu au intrat în contul de consemnări speciale deschis de MFP la CEC Bank? Potrivit unor surse din cadrul ANAF, CEC-ul nu a ţinut cont de poprirea Fiscului şi a virat toţi banii, peste 17.000.000 de lei, într-un cont de la Unicredit al soţiei generalului Grigoriu, fără să reţină cele 1.700.000 de lei pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft. Rămas cu buza umflată, Fiscul a formulat o cerere de angajare a răspunderii solidare a CEC-ului şi a emis o decizie prin care impune băncii de stat să plătească banii în locul generalului. Nemulţumit, CEC-ul a contestat în instanţă decizia Fiscului. Procesul se va judeca pe 15 iunie.

CEC-ul refuză să dea explicaţii. „CEC BANK S.A. este persoană juridică română, subiect de drept privat (…) Informaţiile şi documentele referitoare la activitatea desfăşurată de Bancă, precum şi informaţiile şi documentele referitoare la clienţii Băncii nu sunt informaţii publice (cu excepţia informaţiilor aflate pe pagina sa de web, cele afişate la ghişeele Băncii sau făcute publice de Banca însăşi: situaţii financiare, informaţii publicate în registrul comerţului etc.), Banca având obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra acestora”, a arătat CEC Bank într-un răspuns semnat de Florin Vlad, ofiţerul de presă.

Ce spune generalul Grigoriu. „Eu am luat banii de la CEC absolut legal. Întrebarea e de ce Fiscul vrea să recupereze prejudiciul doar de la mine, de ce nu şi de la Sebastian Ghiţă sau Dan Berendel (un alt inculpat din dosar – n.r.)? Eu nu o să stau ca la frizerie, o să mă apăr. Ştiţi că Fiscul mi-a pus poprire de plată pe cele 4 conturi pe care le am, de 3 ori pe fiecare, cu sumele de 1,7 milioane de lei o dată, 1,7 milioane de lei a doua oară şi 2,2 milioane de lei a treia oară, pentru că mi-au pus şi penalităţi!? De ce vor să recupereze doar de la mine banii?”, a declarat Dan Grigoriu.

Ce spune Ministerul de Finanţe: Nu nouă ne datora bani, ci Fiscului. Apreciem că banii pentru despăgubiri nu pot fi popriţi. „Titlul de plată se emite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (….) şi se plăteşte de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere (…) Între debitorul urmărit (Dan Grigoriu – n.r.) şi terţul poprit (Ministerul Finanţelor – n.r.) trebuie să existe un raport în baza căruia terţul este dator faţă de debitorul urmărit. Terţul poprit nu trebuie să îndeplinească condiţii deosebite, ci esenţial este ca acesta să aibă calitatea de debitor al debitorului urmărit. (…) Instituţia noastră nu are atribuţii de gestionare a conturilor persoanelor fizice şi nici posibilitatea de a indisponibiliza sumele de bani existente în aceste conturi (…) Apreciem că sumele aferente titlurilor de plată emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (…) nu pot face obiectul executării silite prin poprire (…) Nu putem schimba destinaţia sumelor aferente titlurilor de plată”, a arătat Ministerul Finanţelor într-un răspuns la o solicitare de presă.

Ce spune ANAF. „ANAF a procedat la aplicarea formelor de executare silită (…), la identificarea bunurilor mobile şi imobile, fiind astfel întreprinse următoarele măsuri de executare silită:

– somaţii pentru fiecare dintre debitori
– instituiri popriri asupra unui terţ (Ministerul Finanţelor – n.r.)
– adrese de înfiinţare a popririlor asupra disponibilităţilor băneşti ale debitorilor
– adrese de înfiinţare a popririlor asupra sumelor datorate debitorilor de către terţi
– cerere de asistenţă reciprocă la recuperare pentru debitorii identificaţi cu bunuri pe teritoriul altor state
– au fost instituite sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorilor

Bunurile mobile şi imobile sechestrate deţinute în proprietate comună cu terţe persoane fac obiectul unor acţiuni de partaj judiciar, urmând să fie continuată procedura de executare silită a acestor bunuri pentru cota deţinută de debitori după finalizarea acestor acţiuni”, arată ANAF într-un răspuns la o solicitare de presă legată de recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia-Asesoft.

Observaţii. Potrivit unor surse din ANAF, „disponibilităţi băneşti ale debitorilor” – ce surpriză! – nu există.

Potrivit ultimei declaraţii de avere a fostului deputat Sebastian Ghiţă, acesta l-a împrumutat pe amicul lui, Alex Iacobescu, managerul de la România TV, cu peste 90 de milioane de euro şi 9 milioane de dolari. Ghiţă a declarat ceasuri de 900.000 de euro, bijuterii de peste 3 milioane de euro, tablouri de 13 milioane de euro şi un cont în Elveţia de 18 milioane de euro. Ghiţă a intentat însă divorţ anul trecut şi astfel a reuşit să blocheze temporar executarea sumei de 130.000 de lei reprezentând partea de prejudiciu pe care trebuie să o achite în dosarul Tracia-Asesoft. Potrivit legii, executările silite se suspendă până la finalizarea procesului de partaj.

De asemenea, potrivit unor surse avizate, unul dintre inculpaţii din dosar, Dan Berendel, are conturi în valoare de 30 de milioane de dolari în Cipru.

Ce spune ANRP. „La data de 17.07.2017, ANRP a emis în favoarea titularului dosarului cu nr. 14623/FFCC (Dan Grigoriu – n.r.) un titlu de plată în cuantum de 17.682.266,4 lei. Această sumă reprezintă cea de patra tranşă a despăgubirilor plătite în conformitate cu legea nr. 165/2013.

În anul 2018, instituţia noastră va emite ultimul titlu de plată aferent dosarului respectiv”, a arătat şi ANRP.

Context. Dosarul Tracia Asesoft. În 2002, Sebastian Ghiţă – pe atunci un tănar de 23 de ani – şi alte 8 persoane au fost acuzaţi că au făcut comerţ cu produse petroliere, fără să plătească taxa de drum, celebra taxă Băsescu (impusă de fostul ministru al Transporturilor Traian Băsescu). Printre inculpaţi s-a numărat şi generalul SRI (r) Dan Constantin Grigoriu, patronul companiei Tracia Internaţional. Procesul Tracia Asesoft a durat până în martie 2016 când Curtea de Apel Bucureşti a constatat că faptele s-au prescris. Instanţa i-a obligat însă pe inculpaţi să plătească prejudiciul de 1,7 milioane de lei.

“Încetează procesul penal faţă de inculpatul Grigoriu Dan Constantin (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…) Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 15.01.2002 – 5.11.2002.

(…) Încetează procesul penal faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale (…).

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă ANAF şi obligă la plata către partea civilă a sumei de 1.730.951,10 lei noi, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective, în solidar, pe inculpaţii:

Grigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru – acesta în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Business Net SRL prin lichidator judiciar, Iriza Ştefan – acesta în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Cloşani Impex SRL prin lichidator judiciar, Ghiţă Sebastian, acesta în solidar doar cu inculpatul Berendel Dan Florin şi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Yato România SRL prin lichidator judiciar şi doar în limita sumei de 134.354,45 lei noi la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective, Nicorici Mircea Daniel şi Ştefan Stela, ambii în solidar doar cu inculpatul Lalu Ioan Gheorghe şi doar în limita sumei de 16.506,40 lei noi, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii calculate de la data scadenţei obligaţiei şi până la data plăţii efective.

(…) Menţine măsurile sechestrului asigurător instituite prin ordonanţele nr. 0014/2002 emise de I.G.P. – D.C.P. la datele de 17.01.2002 asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Grigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe şi Iriza Ştefan şi ia măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor Lenghel Alexandru, Ghiţă Sebastian, Nicorici Mircea Daniel şi Ştefan Stela, şi ale părţilor responsabile civilmente SC Business Net SRL, SC Cloşani Impex SRL, şi SC Yato România SRL, toate aceste măsuri în limita cuantumului daunelor materiale stabilite în sarcina fiecărui inculpat, cu includerea obligaţiilor fiscale aferente”, este decizia definitivă a instanţei.

De ce primeşte generalul Dan Grigoriu despăgubiri de la ANRP. A cumpărat drepturi litigioase pentru mai multe terenuri din Târgovişte şi Bucureşti. Cele mai consistente despăgubiri le-a primit pentru drepturile achiziţionate în 2008 asupra a 10 hectare de teren, care acum aparţin aeroportului Otopeni.

„Domnul Dan Constantin Grigoriu este titular în trei dosare de despăgubire înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Domnul Grigoriu a dobândit calitatea de titular în aceste dosare în baza unor contracte de cesiune.

Dosarul nr. 21276/FFCC a fost soluţionat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) la data de 17.06.2010, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 3.229.100 lei, pe numele a două persoane, una fiind cea menţionată mai sus. Din totalul despăgubirilor, domnului Grigoriu i-a revenit suma de 2.583.280 lei. Pentru valorificarea sumei stabilite prin titlul de despăgubire, acesta a optat, potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005, pentru acţiuni la Fondul Proprietatea. Dosarul a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren de 0,41 ha, situat în municipiul Târgovişte.

Dosarul nr. 21277/FFCC a fost soluţionat de către C.C.S.D. la data de 17.06.2010, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 15.442.750 lei, pe numele domnului Grigoriu și al unei alte persoane. Din totalul despăgubirilor, domnului Grigoriu i-a revenit suma de 12.354.200 lei. Ca și în situaţia descrisă anterior, beneficiarul a optat să primească acţiuni la Fondul Proprietatea pentru suma acordată prin titlul emis de către C.C.S.D. Dosarul a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren de 2 ha, situat în municipiul Târgovişte.

Dosarul nr. 14623/FFCC a fost soluţionat de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la data de 27.02.2014, prin emiterea unui titlu de despăgubire în cuantum de 88.411.332 lei pe numele domnului Grigoriu. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit prin mai multe hotărâri judecătoreşti: Sentinţa Civilă nr. 4407/24.06.2011 a Curţii de Apel Bucureşti, Decizia Civilă nr. 1481/20.03.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Decizia Civilă nr. 852/07.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti. Măsurile reparatorii au fost acordate pentru un teren în suprafață de 9,4 ha, situat în oraşul Otopeni. Până în prezent, în baza Legii nr. 165/2013, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a emis pentru acest ultim dosar, în favoarea persoanei menţionate, trei titluri de plată în cuantum total de 53.046.799 lei. În anul în curs va fi emis titlul de plată pentru cea de-a patra tranşă. Potrivit actului normativ indicat mai sus, plata sumelor stabilite prin titlurile de despăgubire se efectuează în cinci tranşe anuale”, a arătat ANRP anul trecut într-un răspuns la o solicitare de presă.

Tot în 2008, conducerea ANRP, reprezentată de Ingrid Zaarour, a făcut o plângere penală la Parchetul general în care îl acuza pe generalul Grigoriu că ar fi beneficiarul despăgubirilor pentru terenul din Otopeni în baza semnăturii falsificate a unei persoane decedate. În 2010, dosarul a fost închis însă cu NUP de Parchetul Judecătoriei sectorului 1.

Cine e generalul SRI (r) Dan Grigoriu. A făcut Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (actuala Academie de Informaţii a SRI). În 1992 a fost avansat general printr-un decret al preşedintelui Ion Iliescu. Grigoriu a fost anchetat în celebra afacere Jimbolia din anii “90. Între 1994 – 1995, în timpul embargoului, ar fi fost exportate în Iugoslavia, prin staţia CFR Jimbolia, peste 1.000 de vagoane-cisternă cu produse petroliere. În plus, prin falsificarea unor acte, nu ar fi fost plătite taxe de 800 de milioane de lei vechi.

„În cazul Jimbolia, zeci de mii de tone de petrol au fost transportate noaptea spre Iugoslavia , cu sprijinul poliţiei vamale, ministerului transporturilor, al jandarmeriei locale, sub supravegherea SRI. Alături de vagoane cu arme. În contul SRI s-au depistat intrări importante de bani în perioada 1994-1995, rezultate din încălcarea embargoului impus Iugoslaviei”, declara în anii 2000 fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu. Dosarul Jimbolia a fost instrumentat de Parchetul general pe vremea CDR, dar închis în 2002 cu SUP (scoatere de sub urmărire penală) după ce la Putere a venit PSDR (actualul PSD).

În 1997, Banca Română de Comerţ Exterior, Bancorex, a acordat un credit de 1 milion de dolari unei companii în care era acţionar şi Dan Constantin Grigoriu. Potrivit presei, creditul ar fi fost dat fără respectarea legii, iar Grigoriu a fost acuzat de deturnare de fonduri. În final, dosarul s-a închis după prescrierea faptelor.

Grigoriu ar fi înfiinţat, împreună cu generalul (r) Victor Marcu, firma DigiSign SA, specializată în tehnologii de securizare a informaţiilor şi furnizare de servicii de certificare şi „semnătură electronică“. Digi Sign a fost vândută apoi senatorului UDMR Verestoy Attila, fost secretar al Comsiei parlamentare pentru controlul SRI. Numele generalului Dan Grigoriu apare şi în dosarul lui Vasile Blaga. Fostul lider PDL a fost trimis în judecată pentru o şpagă de 700.000 de euro, însă între timp a fost achitat la Tribunal. Decizia nu e definitivă. Generalul Grigoriu ar fi fostul unul dintre intermediarii presupusei mite. Vezi aici.

Cine sunt ceilalţi foşti inculpaţi din dosarul Tracia Asesoft. Potrivit Pressone.ro, un alt inculpat din dosarul Tracia Asesoft de la care Fiscul trebuie să recupereze bani, Dan Berendel, patronul fostei firme Master Mind Consulting, a continuat afacerile cu petrol. În 2010, el a înfiinţat o fundaţie – The Berendel Foundation – care s-a asociat la mai multe evenimente cu Casa Regală a României. Berendel deţine acum firma Master Chem Oil. El a absolvit Academia de Muzică şi a fost instrumentist al Orchestrei Naţionale Radio.

Un alt inculpat, Romulus Gheorghe, pe atunci patron al firmei Giva Prodimpex, apare şi în celebrul dosar „Microsoft”. Prin firma sa, Gremsim Co, ar fi primit o şpagă mascată Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost vicepreşedinte al PDL şi fost primar în Piatra Neamţ.

Un alt inculpat, Ioan Gheorghe Lalu, a fost asociat în firma Antares Trading cu fostul ofiţer SRI Dumitru Sauer. Acesta din urmă a fost arestat în 2006 într-o afacere de înşelăciune bancară, notează pressone.ro.

Foto: Dan Grigoriu (sursa: captură ProTV)